Potrivit unui document transmis presei, Guvernul se angajează să promoveze un set coerent de politici macroeconomice menite să susţină mediul de afaceri, să refacă atractivitatea investiţională a României, să conducă la crearea de noi locuri de muncă şi să ofere o evoluţie favorabilă nivelului de trai al populaţiei.

De asemenea, România va consemna un ritm mediu anual de creştere economică de 3% în perioada 2013 - 2016 iar accelerarea reformelor structurale şi mobilizarea rezervelor interne mari de eficienţă vor ajuta economia românească să-şi fructifice potenţialul de creştere, potrivit Programului de guvernare 2013 - 2016.

"Guvernul României va urmări ca acest deziderat să fie atins prin politici care să ţină seama de nevoia de a concilia eficienţa economică şi dezvoltarea spiritului antreprenorial cu o realitate socială măcinată de inechităţi", mai arată documentul citat.

Potrivit documentului, România va participa la mecanismele de coordonare a politicilor economice europene.

"Politica macroeconomică internă nu poate fi disociată de guvernanţa economică în Uniunea Europeană. România îşi menţine obiectivul de aderare la zona euro, fiind preocupată de convergenţa reală ca o condiţie necesară atingerii acestei ţinte".

TVA-ul revine la 19%

Potrivit Programului de guvernare 2013 - 2016, taxa pe valoarea adăugată (TVA) va reveni la 19% iar pentru producătorii de produse agricole va scădea de la 24% la 9%.

"TVA va reveni la nivelul de 19%. Reducem TVA la producătorii de produse agricole de la 24% la 9%, iar 15% va rămâne la aceştia pentru dezvoltare. Măsura va fi valabilă doar pentru producţie şi nu pe lanţul de prelucrare. Stimulăm astfel producătorii interni şi reducem evaziunea fiscală din agricultură", se arată în document.

Citeşte AICI Programul de guvernare 2013-2016

Guvernul mai are în vedere scutirea de impozitare, pe o perioadă de 5 ani, a dividendelor care vor fi reinvestite în utilaje şi echipamente tehnologice, cercetare-dezvoltare, sub forma majorării capitalului social la societăţile unde sunt acţionari, sau participarea la capitalul social al altor societăţi comerciale şi care conduc la crearea de noi locuri de muncă.

Firmele vor plăti TVA-ul la încasarea facturii

O altă măsură a noului Executiv este introducerea TVA la încasare, printre măsurile de stimulare a mediului de afaceri.

De introducerea TVA la încasare pentru contribuabilii cu o cifră de afaceri inferioară plafonului de 2,25 milioane lei vor beneficia aproximativ 430.000 de plătitori de TVA, care reprezintă aproximativ 92% din numărul total al plătitorilor.

Simplificarea declarării şi plăţii impozitului pe câştigurile de capital prin renunţarea la declararea trimestrială şi efectuarea de plăţi anticipate trimestriale în favoarea declarării şi plăţii anuale este o măsura care are ca scop simplificarea administrării impozitului pe venit şi încurajarea dezvoltării pieţei de capital.--fb2

Transpunerea prevederilor Directivei 2010/45/CE referitoare la emiterea facturilor va oferi contribuabililor, conform documentului remis de Guvern, securitate juridică în ceea ce priveşte obligaţiile de facturare, prin stabilirea unor reguli clare privind informaţiile cuprinse în facturi şi termenul limită de emitere a facturilor în cazul tranzacţiilor transfrontaliere.

Cultură: Prezervarea patrimoniului construit, principala urgenţă a politicilor culturale

La capitolul dedicat Culturii, prezervarea patrimoniului construit constituie principala urgenţă a politicilor culturale.

"În această etapă, Prezervarea patrimoniului construit este principala urgenţă a politicilor culturale. Protejarea şi cunoaşterea patrimoniului cultural naţional, de o diversitate unică în Europa, trebuie să devină o prioritate pentru întreaga societate românească, prin introducerea acestei teme în educaţia formală şi informală", menţionează documentul citat.

Misiunea principală a politicilor culturale rezidă, potrivit programului de guvernare, pe de o parte, în sporirea capacităţii de inventariere, conservare, restaurare şi punere în valoare a patrimoniului cultural naţional şi local, iar pe de altă parte în susţinerea celor mai semnificative forme de creativitate artistică, precum şi a industriilor culturale celor mai competitive.

Metoda prin care se urmăreşte realizarea acestei misiuni este reprezentată de sprijinirea colectivităţilor locale în creşterea capacităţii instituţionale, bugetare şi tehnice de încurajare, gestiune, protecţie şi promovare a expresiilor culturale locale şi a creativităţii individuale.

Acest sprijin are în vedere facilitarea formelor de acces atât la fondurile publice, cât şi la programele europene dedicate patrimoniului cultural, industriilor culturale sau dezvoltării regionale şi turismului.

Astfel, între obiective fundamentale al programului se situează: elaborarea, supunerea spre dezbatere publică şi promovarea legislativă a Codului Patrimoniului Cultural, în vederea realizării unei protecţii efective şi eficiente a patrimoniului cultural şi a introducerii sale în circuitul naţional şi internaţional.

Domeniul energetic: Exploatarea gazelor de şist, prioritatea noului Guvern

O altă prioritate a noului Guvern o constituie domeniul energetic.

Noul document prevede demararea acţiunilor de explorare pentru identificarea zăcămintelor exploatabile din şisturi bituminoase, necesare pentru exploatarea gazelor de şist.

Proiectele prioritare în sectorul energetic vizează, de asemenea, extinderea activităţilor de explorare şi exploatare a zăcămintelor de ţiţei şi gaze din bazinul Mării Negre, precum şi reluarea parteneriatelor pentru dezvoltarea proiectelor de retehnologizări şi construirea unor capacităţi noi de producţie.

Astfel, între priorităţile incluse în noul program de guvernare se regăsesc consolidarea poziţiei pe piaţa de energie electrică a Complexelor Energetice Oltenia şi Hunedoara, reluarea ofertei pentru realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, atragerea de capital pentru investiţii de mediu şi retehnologizări, inclusiv construirea de grupuri energetice noi în complexele energetice Hunedoara şi Oltenia.

Reluarea parteneriatelor încheiate pentru termocentralele Galaţi, Brăila şi Borzeşti, dezvoltarea reţelelor de transport al energiei electrice între Dobrogea şi restul ţării, realizarea Centralei hidroelectrice de acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti şi demararea investiţiilor pentru centrala hidroelectrica Islaz sunt, totodată proiecte prioritare pentru următorii ani.

Autorităţile intenţionează să crească gradul de valorificare a potenţialului hidroenergetic al României (amonte Porţile de Fier I, Islaz, Bistriţa), să continue producţia de apă grea la RAAN Drobeta Turnu-Severin la preţuri competitive şi să iniţieze parteneriate pentru modernizarea termocentralelor Elcen Bucureşti, Iernut şi Doiceşti.

Creşterea capacităţilor de înmagazinare subterană a gazelor naturale este, de asemenea, o prioritate a noului guvern.

Mediu: Programul de Guvernare prevede creşterea absorbţiei fondurilor europene

Strategia Naţională privind Schimbările Climatice pentru perioada 2013-2020, creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene prin Programul Operaţional Sectorial Mediu şi finanţarea, prin Fondul pentru Mediu, a proiectelor publice şi private, care au ca rezultat demonstrabil reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, sunt câteva punctele importante urmărite de Ministerul Mediului, potrivit Programului de Guvernare 2013-2016.

Pe componenta Mediu, se va urmări îmbunătăţirea infrastructurii de mediu şi reducerea decalajului existent faţă de alte state membre ale Uniunii Europene conservarea biodiversităţii, reducerea poluării şi îmbunătăţirea calităţii aerului şi, în acelaşi timp, promovarea producţiei de energie din surse alternative, regenerabile şi nepoluante, completate cu stimularea creării de noi locuri de muncă "verzi".

Un instrument esenţial va fi creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, precum şi pregătirea Cadrului Financiar Multianual 2014-2020.

De asemenea, se are în vedere finalizarea Strategiei Naţionale privind Schimbările Climatice pentru perioada 2013-2020, care vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în acord cu angajamentele asumate prin pachetul Energie Schimbări Climatice, precum şi sprijinirea autorităţilor locale pentru dezvoltarea unor strategii proprii privind combaterea schimbărilor climatice la nivel local.

Program de Guvernare:Autostrada Comarnic - Braşov şi Autostrada Sibiu - Râmnicu Vâlcea, pe lista marilor proiecte de infrastructură

Infrastructură: Continuarea lucrărilor la Autostrada Comarnic - Braşov şi Sibiu - Râmnicu Vâlcea

Autostrada Comarnic - Braşov şi Autostrada Sibiu - Râmnicu Vâlcea se află pe lista marilor proiecte de infrastructură, potrivit Programului de guvernare.

Pe lista proiectelor prioritare se regăsesc, în domeniul feroviar linia de cale ferată de mare viteză Arad - Timişoara - Caransebeş - Drobeta Turnu Severin - Craiova - Calafat - Bucureşti, reabilitarea liniei de cale ferată de pe Coridorul IV de Transport Pan-european Braşov - Simeria şi reabilitarea, pe acelaşi coridor, a liniei Frontieră - Curtici - Simeria.

În domeniul naval pe listă sunt extinderea digului de larg în Portul Constanţa, Canalul Dunăre - Bucureşti (parteneriat public - privat) şi reabilitarea infrastructurii pe canalul Dunăre - Marea Neagră.

Totodată, pe lista marilor proiecte de infrastructură se află şi implementarea unui Sistem Informativ Integrat de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi a unui Sistem Informatic Integrat de Acces Electronic la Justiţie.