Guvernul studiază posibilitatea impozitării suplimentare a salariilor din sectorul bugetar, mai mari de 4.500 de lei.

Premierul Victor Ponta declara azi, la Iaşi, că deocamdată a cerut o evidenţă a bugetarilor care câştiga foarte bine, iar decizia va fi luată în urma unei analize calitative.

Au apărut, însă, voci, şi dintre partenerii politici, şi dintre specialiştii din legislaţia muncii, care contestă această măsură.

Supraimpozitarea salariilor şi pensiilor stârneşte controverse, din cel puţin trei puncte de vedere.

În primul rând, mulţi spun că plafonul de 4.500 de lei brut este prea mic, având în vedere că, dacă eşti remunerat cu un astfel de salariu, rămâi, în urma impozitării actuale, cu aproape 3.000 de lei, cu mult sub 1.000 de euro, ceea ce nu înseamnă, nici pe departe, un venit foarte mare, astfel încât să-ţi permiţi o taxă de solidaritate.

Pe de altă parte, o astfel de impozitare suplimentară nu te mai motivează să obţii performanţe la locul de muncă, pentru a obţine o promovare sau majorare salarială.

În plus, se pune problema şi cât de constituţională ar putea fi o astfel de iniţiativă, având în vedere că dacă s-ar aplica, ar viza doar sectorul bugetar.

Astfel, legea ar trata diferit cetăţenii aceleiaşi ţări, şi la aceleaşi categorii de venituri se vor plăti impozite diferite.

"Dacă deşi ambii beneficiază de un acelaşi regim juridic, unuia i se pun în spate mai multe obligaţii decât celuilalt este evident că apare o poziţie de discrepanţă, de discriminare, dacă vreţi, care este, într-adevăr, neconstituţională. Se încalcă mai multe articole din Constituţie, atât din perspectiva garantării dreptului la muncă, cât şi din perspectiva garantării egalităţii în faţa legii. Acolo unde statutul şi regimul juridic este identic, atunci, şi drepturile şi obligaţiile de care beneficiază persoanele aflate în regim juridic identic trebuie să fie la fel", spune avocatul Cernat Pentronela.

Tot referitor la politica salarială, Executivul a mai anunţat că majorarea salariilor bugetarilor va fi urmată, în viitorii trei ani, de o politică restrictivă, în care eventualele creşteri ale cheltuielilor cu salariile, anticipate deja în scădere, vor fi strict condiţionate de evoluţia economiei româneşti şi în special de nivelul productivităţii.

Ca pondere, în PIB, cheltuielile cu salariile vor fi limitate la 7,1%, în 2013, 7%, în 2014 şi, respectiv, 6,8%, în 2015.