Ministrul de externe, Cristian Diaconescu, a participat, marți, la audierile din Comisiile parlamentare reunite de politică externă privind situaţia românilor din Serbia şi ratificarea acordului de stabilizare a Serbiei cu Uniunea Europeană.

”Cred că în acest moment, orientarea colegilor parlamentari este aceea de a aproba ratificarea acestui document. Totodată, am avut şi o discuţie în legătură cu situaţia minorităţilor, nu numai în ceea ce priveşte minoritatea română din Serbia, dar, în general, despre modul în care ne putem coordona eforturile la nivel instituţional executiv, nivelul parlamentar, sugerând, eventual, şi implicarea organizaţiilor neguvernamentale, deoarece în acest moment România, în mod categoric, va susţine, mai ales atunci când este vorba de criteriile de la Copenhaga, legate de criteriul politic de aderare la UE, o poziţie cât se poate de consecventă, o poziţie clară, specifică, pe care cred că ar trebui să o comunicăm ceva mai bine decât până acum”, a declarat ministrul de externe la finalul audierilor.

Ministrul de externe a precizat că Departamentul pentru Românii de Pretutindeni se va ocupa cu urmărirea modului în care sunt respectate drepturile minorităţilor române.

”Aşa cum a anunţat, de altfel, şi domnul preşedinte Traian Băsescu, vom avea un sistem de monitorizare mai bine pus la punct la nivelul Executivului în ceea ce priveşte românii din afara graniţelor. L-am rugat, la nivel instituţional, evident, pe domnul Tomac să conducă acest mecanism de monitorizare, pe care îl vom pune la punct”, a declarat Cristian Diaconescu.

Șeful diplomației române a mai anunțat că, din punct de vedere instituţional, Ministerul de Externe va reconsidera organizarea Direcţiei pentru drepturile omului şi protecţia drepturilor minorităţilor.

”Este o substructură a Ministerului de Externe care a funcţionat foarte bine pe perioada de aderare şi credem că este util şi din punct de vedere organizatoric, dar şi al modului în care desfăşurăm procedurile de lucru, ca această direcţie, cu un grad destul de mare de autonomie, să funcţioneze, va sta la dispoziţie atât colegilor parlamentari, cât şi, sigur, a domnului secretar de stat Tomac. În acest moment ne interesează ceva mai în detaliu felul în care, tehnic, cum vă spuneam, cadrul juridic existent în Serbia şi nu numai, şi în alte state care încearcă să se apropie de UE, funcţionează şi este aplicat la nivelul comunităţilor. Or, pentru acest lucru este nevoie de o formulă şi instituţionalizată, dar şi care să aibă capacitatea de a acţiona zilnic, practic, în relaţia cu partenerii noştri”, a explicat ministrul Diaconescu.

Senatorii, de acord cu Tratatul de stabilizare a Serbiei cu UE

Preşedintele Comisiei Senatoriale de politică externă, Titus Corlăţean, a anunţat că Senatul este în favoarea ratificării Acordului Serbiei de stabilizare şi cooperare cu Uniunea Europeană.

"Din punctul de vedere al concluziilor, am decis să propun colegilor din Comisia de politică externă din Senat să ducem până la capăt, favorabil, procedura de ratificare a acordului de asociere a Serbiei, însoţită însă - e un mecanism care funcţionează în dreptul internaţional şi în dreptul tratatelor - de o declaraţie pe care Senatul României să o adopte şi care face parte, corp comun, din legea de ratificare", a declarat Titus Corlăţean.

Potrivit senatorului PSD, declaraţia va arăta că "Parlamentul României solicită Guvernului României, indiferent care va fi fiind acesta în viitor, să aibă o atitudine activă în procesul de negocieri pe diferitele capitole pe care Serbia le va avea ca şi stat candidat, astfel încât să se asigure, în colaborare cu partenerii europeni, că Serbia va îndeplini aceste criterii înainte de a deveni membră a Uniunii Europene".

Titus Corlăţean a criticat însă felul în care România a procedat săptămâna trecută, la Bruxelles, în privinţa semnării protocolului cu Serbia privind drepturile minorităţilor.