Guvernul şi-a asumat răspunderea pe Legea educaţiei, în lipsa parlamentarilor opoziţiei care au părăsit sala de plen.

Ei au motivat gestul prin faptul că procedura asumării răspunderii Guvernului pe această lege nu se justifică, până când Curtea Constituţională nu se pronunţă asupra sesizării depuse de preşedintele Senatului, Mircea geoană, pe tema Legii educaţiei.



Birourile permanente reunite ale celor două Camere au decis ca şedinţa de asumare a răspunderii Guvernului pe Legea educaţiei să aibă loc, joi, aşa cum era stabilit.


PSD şi PNL au încercat să amâne asumarea răspunderii Guvernului pe Legea educaţiei, până când Curtea Constituţională se pronunţă pe această temă, dar nu a reuşit.


Deputatul PNL, Călin Popescu Tărcianu l-a acuzat pe preşedintele de şedinţă Ioan Oltean că a desconsiderat cererea liberalilor de a lua cuvântul pe teme de procedură şi a dat cuvântul primului ministru, încălcând astfel orice procedură parlamenetară.


Din acest motiv, parlamentarii liberali au părăsit sala iar Călin Popscu Tăriceanua precizat că opoziţia trebuie ascultată şi nu trebuie să funcţioneze dictatura majorităţii.

Senatorul PSD, Ilie Sârbu a declarat că PDL a încalcat regulamentul de funcţionare al Parlamentului şi din acest motiv parlamentarii au părăsit sala.


PSD şi PNL au hotărât să depună o moţiune de cenzură împotriva Guvernului Boc, pe Legea educaţiei.


Prevederile proiectului Legii educaţiei


Premierul Emil Boc a spus de la tribuna Parlamentului că această Legea educaţiei schimbă din temelii educaţia românească.

"Această lege reprezintă o mutaţie radicală, de concepţie cu privire la modul în care este văzută pentru viitor educaţia din România. Această lege are mutaţii profunde atât în învăţământul preuniversitar, cât şi în învăţământul universitar. Mutarea substanţială pe care o aduce această lege este transferul de la un învăţământ centrat şi fundamentat pe informaţii la un învăţământ centrat şi fundamentat pe competenţă",a spus premierul.


Proiectul Legii educaţiei pentru care Guvernul Boc şi-a asumat răspunderea în Parlament urmăreşte, în principal, consolidarea învăţământului profesional, promovarea tinerilor în carieră pe criterii de calitate şi depolitizarea sistemului.


Peste 1.200 de amendamente au fost aduse noului proiect al Legii educaţiei, atât de partidele din arcul guvernamental, cât şi de alte formaţiuni politice, a anunţat, la finalul şedinţei de guvern, ministrul învăţământului Daniel Funeriu.


Faţă de varianta iniţială, mai spunea ministrul, s-a urmărit introducerea a patru criterii importante, şi anume, consolidarea învăţământului profesional, a eticii universitare, promovarea tinerilor în carieră pe criterii de calitate şi depolitizarea învăţământului.


Ministrul educaţiei a precizat că prin noul proiect directorii unităţilor de învăţământ nu vor mai putea deţine funcţii de conducere în vreun partid, iar rectorii universităţilor vor fi aleşi fie de către o comisie, care va include şi studenţi, fie prin vot secret, exprimat de cadrele didactice.


"Am separat în mod evident apartenenţa la un partid politic, este un drept constituţional al fiecăruia, însă dorim să ne asigurăm că şcolile şi universităţile noastre nu sunt conduse şi nu există o mână lungă a politicului în ele", a spus ministrul.


Daniel Funeriu crede că tergiversarea adoptării Legii educaţiei nu este inocentă, ea fiind dorită de cei care nu pot supravieţui educaţional şi politic în sisteme clare şi coerente.

Sindicatele recomandă profesorilor întreruperea activităţii


Sindicatele nu agreează ideea asumării răspunderii pentru Legea educaţiei.


Profesorii consideră că acest document trebuie amplu dezbătut şi public, şi în Parlament.

Federaţiile din învăţământ au trimis o adresă membrilor de sindicat din ţară în care au recomandat întreruperea activităţii.


Liderii sindicali au precizat, însă, că decizia aparţine dascălilor.


Corespondenţii Radio România transmit că în mai multe şcoli din Galaţi, Timiş, Vaslui şi Suceava este grevă generală de o zi, iar în altele s-a recurs la greva japoneză.


În Dolj şi Brăila, profesorii au fost prezenţi la şcoală dar nu au ţinut cursurile.

Cadrele didactice sunt nemulţumite de mai multe dintre prevederile proiectului Legii Educaţiei.


Acestea se referă, în principal, la trecerea clasei a IX-a, de la învăţământul liceal la învăţământul gimnazial, procedura de titularizare în învăţământ, componenţa consiliilor de administraţie ale şcolilor, modalitatea de realizare a finanţării de bază.


Astfel, titularizarea nu se va mai face la nivelul sistemului, ci pe post, ceea ce va conduce, din punctul de vedere al sindicaliştilor,la o imposibilitate de asigurarea a protecţiei sociale a dascălilor.


De asemenea, în consiliile de administraţie ale şcolilor dascălii se vor afla în minoritate, deciziile finale urmând să le ia, potrivit proiectului de act normativ amintit, persoane din afara şcolilor.


Sindicaliştii au cerut ca finanţarea de bază de la bugetul statului să se facă direct către unităţile de învăţământ.


Proiectul de lege, însă, prevede că aceasta se va face prin administraţia locală.


Legea educaţiei aşteaptă verdictul Curţii Constituţionale


Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a depus la Curtea Constituţională, o sesizare referitoare la Legea educaţiei, reclamând un conflict juridic de natură constituţională cu Guvernul.


Geoană afirma că acest conflict a fost iniţiat în momentul în care Guvernul a decis să retragă din Senat proiectul Legii educaţiei şi să îşi angajeze răspunderea în Parlament pentru adoptarea acesteia.


Judecătorii Curţii au convenit, miercuri, să acorde un nou termen în data de 3 noiembrie, când vor fi citate părţile implicate în conflict.