Proiectul este analizat în contextul evaluării acordului de tip preventiv cu România, pe care o va face Fondul Monetar Internaţional.

La finalul ultimei misiuni FMI la Bucureşti, reprezentanţii instituţiei financiare au ajuns la concluzia că autorităţile române şi-au respectat marea majoritate a promisiunilor, cu excepţia reducerii datoriilor istorice, aşa-numitele arierate ale instituţiilor de stat.

Calendarul reducerii arieratelor este principala problemă a respectării angajamentelor asumate de România în cadrul acordului preventiv.

Până la următoarea evaluare, arieratele sau datoriile istorice vor trebui să coboare sub nivelul de un miliard de euro.

Conform ultimei misiuni de evaluare a Acordului cu FMI, autorităţile române nu au reuşit să reducă datoriile la nivelul la care s-au angajat nici la sfârşitul lunii septembrie, nici la sfârşitul anului 2013.

Ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, a declarat, luna trecută, că arieratele companiilor de stat sunt de aproximativ un miliard 800 de milioane de euro.

Şefa delegaţiei FMI, Andrea Schaechter, care a evaluat acordul cu România, spunea în februarie că speră ca Guvernul să recupereze întârzierea, ceea ce ar însemna reducerea datoriilor istorice cu peste 800 de milioane de euro.

Sectorul transporturilor este domeniul care îngreunează cel mai mult plata datoriilor istorice, a declarat la începutul lunii trecute şefa delegaţiei FMI.

Peste 50 la sută din arierate sunt ale companiilor din transporturi, care vor trebui restructurate.

Andrea Schaechter a menţionat că printre aceste companii sunt CFR Călători şi CFR Infrastructură.

De altfel, ministrul Transporturilor, Dan Şova, a anunţat marţi, că procesul de privatizare a companiei CFR Marfă va fi reluat.

Până atunci, însă, 2500 de angajaţi ai CFR Marfă vor fi disponibilizaţi pentru respectarea angajamentului României faţă de FMI în ceea ce priveşte restructurarea companiilor şi reducerea arieratelor.