Guvernul îşi va asuma, miercuri, răspunderea în faţa Parlamentului asupra Legii privind retrocedarea imobilelor naţionalizate de regimul comunist.

Opoziţia nu a reuşit să strângă numărul necesar pentru iniţierea unei moţiuni de cenzură, prin urmare singura cale de atac împotriva actului normativ rămâne contestarea la Curtea Constituţională.

UDMR şi PP-DD au anunţat că nu vor susţine o eventuală moţiune de cenzură pe tema Legii retrocedărilor.

Uniunea a susţinut că este de acord cu legea propusă de Guvern, pentru că prevede restituirea în natură, în timp ce parlamentarii PP-DD au spus că nu pot ataca o lege atât de importantă, dar nici nu pot să susţină actualul guvern.

Fără sprijinul partidelor din opoziţie, PDL a anunţat că nu mai iniţiază nicio moţiune de cenzură.

"Suntem în situaţia de a nu a avea semnăturile necesare pentru o moţiune de cenzură. În consecinţă, singura măsură care mai rămâne în vigoare este aceea de a ataca, în temenul dat de lege, la Curtea Cosntituţională acest act normativ", a spus vicepreşedintele Suflina Barbu.

După ce premierul Victor Ponta s-a întâlnit cu parlamentarii UDMR şi PP-DD, a amintit că o problemă delicată o reprezintă retrocedările către cultele religioase.

"Partea cea mai dificilă care va rămâne în continuare este cea referitoare la proprietăţile care au fost confiscate de la diverse culte religioase. Cea mai spinoasă, probabil, problemă este a cultului greco-catolic. Ştiţi foarte bine ce s-a întâmplat în urmă cu zeci de ani şi cu drepturile minorităţilor şi în mod clar tot ceea ce se putea rezolva în mod realist şi în mod pragmatic am rezolvat ce am explicat", a punctat premierul.

Legea referitoare la restituirea proprietăţilor naţionalizate stabileşte anul 2017 ca termen final de soluţionare a tuturor cererilor de retrocedare.

În esenţă, proiectul este fundamentat pe trei principii: restituirea în natură, acolo unde este posibil, în numerar, acolo unde nu se mai pot restitui imobilele, şi impozitarea drepturilor litigioase.

Nu se se supun acestor reglementări parcurile, pentru care se oferă măsuri compensatorii.

În cazul şcolilor şi spitalelor există, de asemenea, obligaţia păstrării destinaţiei timp de 10 ani.

Pentru titlurile de restituire deja emise plăţile urmează să fie achitate în cinci ani, începând din 2014.