Executivul consideră că actul normativ încalcă mai multe articole din legea fundamentală.

Într-un comunicat de presă executivul expune motivele pentru care a sesizat CCR în cazul pensiilor suplimentare pe care ar urma să le primească primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene.

Astfel, potrivit guvernului, legea nu asigură finanţarea pentru îndemnizaţiile nou create.

În forma adoptată există cel puţin 16300 de potenţiali beneficiari ai legii, ceea ce înseamnă, spune executivul, un efort bugetar de 469 de milioane de lei, sumă care nu a fost prevăzută în bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale, care ar trebui să acorde banii.

Totodată, documentul ar institui un regim special de privilegii pentru anumiţi aleşi locali şi ar avea caracter discriminatoriu pentru că în România pensia se calculează pe principiul contributivităţii.

Nu în ultimul rând, un alt motiv pe care ar putea să-l invoce guvernul este acela că actul normativ acordă retroactiv drepturile speciale.

Dacă va intra în vigoare legea pensiilor speciale pentru aleşii locali le-ar acorda acestora sume cuprinse între 1500 şi 6500 de lei.

Vor beneficia de bani aleşii locali care au la activ cel puţin un mandat de patru ani.

Legea a fost susţinută de circa 30 de parlamentari de la PSD şi UDMR, dar şi de unul de la PNL. Ceilalţi liberali au ieşit din sală înaintea votului în semn de protest.

Cei ce au votat actul normativ spun că în perioada mandatului aleşii locali sunt nevoiţi să renunţe la alte activităţi care le-ar putea aduce venituri suplimentare, aşa că măcar la bătrâneţe să beneficieze de venituri îndestulătoare.