Guvernul a decis în cadrul şedinţei organizată duminică, la Palatul Victoria, ca proiectul Legii educaţiei să fie definitivat în şedinţa de miercuri, iar amendamentele, inclusiv din partea Opoziţiei, să fie acceptate doar dacă vizează modernizarea învăţământului.


După adoptare, Executivul urmează să-şi asume, joi, răspunderea în Parlament pentru acest act normativ, la o zi după dezbaterea moţiunii de cenzură.



Purtătorul de cuvânt, Ioana Muntean, a precizat, că forma finală a legii educaţiei naţionale va fi adoptată miercuri, într-o nouă şedinţă, timp în care amendamentele vor fi analizate în continuare de Ministerul Educaţiei, după principiile discutate în guvern.


Proiectul cuprinzând toate amendamentele acceptate va fi transmis joi Parlamentului.


Dintre cele 362 de amendamente depuse până în prezent, aproape jumătate aparţin parlamentarilor PSD-PC, urmează PNL, cu 96 de propuneri de modificare a legii, PD-L cu 53, UDMR, cu 32 de amendamente şi independenţii, cu 11.


Termenul de depunere a amendamentelor la legea educaţiei naţionale, expiră, luni, la ora 15:00.


Potrivit Constituţiei, Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de trei zile de la prezentarea proiectului de lege, este adoptată.


Dacă moţiunea nu se depune, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de către Guvern, se consideră adoptat.


De precizat, însă, că asumarea răspunderii pe legea educaţiei nu este prima încercare de acest fel a Guvernului Boc.


În septembrie 2009, Executivul a mai urmat o dată această procedură pe o altă lege a deducaţiei. Curtea Constituţională a invalidat, însă, atunci demersul Guvernului, considerând că ocolirea procedurii de examinare şi debatere a proiectului şi recurgerea la asumare nu îşi găsesc o motivare.


Emil Boc susţine că de această dată, decizia CurţiiConstituţionale nu poate fi invocată, în condiţiile în care actuala lege a fost în dezbatere publică şi în dezbatere parlamentară. .


Potrivit ministrului educaţiei, Daniel Funeriu, schimbările preconizate de noua lege se vor aplica gradual, până în 2014.


Principalele modificări cuprinse în noua lege prevăd învăţământ obligatoriu de 10 ani, trecerea clasei a IX-a de la liceu la gimnaziu sau clasă pregătitoare de la 6 la 7 ani obligatorie.


De asemenea, limba maternă şi limba română vor fi predate elevilor minoritari după alte manuale şi cu alte metode.


Istoria şi geografia vor fi predate în limbile materne, doar numele proprii şi toponimia urmând să fie păstrate în limba română.


În plus, legea permite ca şi calificativele acordate elevilor să poată fi traduse.