Legea care uniformizează salariile profesorilor, dar şi pachetul legislativ de reglementare a dialogului social ar urma să fie definitivate în şedinţa guvernului de joi după-amiază.



Executivul vrea să promoveze cele două reglementări , prin asumarea răspunderii, adică fără să le mai lase în dezbaterea Parlamentului.



Ar fi pentru a şaptea oară când guvernul lui Emil Boc recurge la această metodă, care scurtcircuitează procesul legislativ clasic.

Cabinetul Boc, record la asumarea răspunderii

În timpul mandatului premierului Emil Boc, au fost adoptate prin asumarea răspunderii 11 proiecte legislative ceea ce constituie un record în cei peste 20 de ani de la Revoluţie.



Executivul Emil Boc bate recordul tuturor guvernelor de până acum, cu şapte asumări şi 13 proiecte în doar doi ani.



"Totul legal" - spune Adrian Morar, director executiv al Institutului de Politici Publice -, şi asta până când Curtea Constituţională va sancţiona această practică, deşi până acum nu a făcut-o.



Dincolo însă de problema legală, se pune şi problema moralităţii sau a legitimităţii, în condiţiile în care asumarea răspunderii elimină legislativul din procesul de legiferare, iar ideea de urgenţă pare a fi invocată de oricine şi cu orice ocazie.



Adrian Moraru afirmă că, pe de-o parte, criza economică a împins şi alte guverne către măsuri similare - ce-i drept, de mai puţine ori şi prin mobilizarea legislativului.



Pe de altă parte însă, guvernul României apelează la această metodă tocmai pentru că este nesigur pe propria lui majoritate din parlament.



Numai că procedura creează o imagine defavorabilă chiar parlamentarilor puterii, care se pot lăuda doar cu statul în bancă şi cu aplaudatul.



Adrian Moraru susţine că va fi foarte greu pentru partidele de la putere în campania electorală



"Le va fi foarte greu să explice, poate şi în campanie electorală, ce rol au avut ei în toate aceste reforme. Şi ei vor spune în campanie ce: Noi am stat pasivi la aceste asumări ale răspunderii; asta este contribuţia noastră la aceste reforme. Nu le-am adoptat noi, nu le-am redactat noi. Au venit de la guvern şi noi tot ce am făcut a fost să tăcem din gură", a declarat acesta.



Asumarea răspunderii conţine de data aceasta şi o situaţie ironică, pentru că una dintre legile propuse se numeşte "Codul dialogului social", şi numai de dialog nu se poate vorbi într-o asumare.



Adrian Moraru spune că lipsa de legitimitate a unei astfel de practici pentru astfel de lege vine şi din atitudinea guvernului, care a promis sindicatelor ceva şi a făcut cu totul altfel.



"O minciună - nu că minciuna din politica românească ar fi un lucru nou... S-a spus că sindicatele n-ar trebui să protesteze foarte consistent la adoptarea Codului Muncii, pentru că această zonă de dialog social a fost extrasă din Codul Muncii şi va fi discutată ulterior în detaliu cu sindicatele, într-o lege distinctă. Şi acum, de fapt, constatăm că ajungem din nou la o altă asumare", susţine Adrian Moraru.

Opoziţia condamnă decizia Guvernului

În timpul acesta, opoziţia condamnă decizia guvernului, spune că nu va participa la asumare în Parlament, că nu va depune moţiune de cenzură pentru a nu legitima acţiunea executivului.



În schimb, va face plângere penală sau va depune contestaţie la Curtea Constituţională.