Social-democraţii şi liberalii au depus, vineri după-amiază, la Parlament, moţiunea de cenzură împotriva Guvernului, precizâns că s-au strâns toate semnăturile necesare acestui demers.

Vicepreşedintele PSD Ecaterina Andronescu a precizat că în text sunt criticate atât aspecte legate de conţinutul legii, cât şi de procedura de angajare a răspunderii de către executiv.

"Noi am considerat că acest proiect de lege este antisistem de educaţie, că nu este de natură să asigure modernizarea sistemului şi să-i dea trendul pe care orice sistem de educaţie îl are în ţările Uniunii Europene. În acelaşi timp, am tratat şi aspectele legate de procedura de asumare şi de neconstituţionalitatea unora din texte," a afirmat Ecaterina Andronescu.

Liderul PSD, Victor Ponta, a declarat că nu va mai negocia cu niciun parlamentar din arcul guvernamental, sprijinul pentru această moţiune.


"Dacă a fost un lucru rău şi o lecţie usturătoare pe care am învăţat-o, a fost aceea că nu poţi să îndrepţi un rău tot printr-un rău. Nu mai negociem cu nimeni, ne batem cu forţele noastre şi, până la urmă, vom câştiga, avându-i pe oameni, de partea noastră; nu neapărat pe nişte parlamentari care spun una şi fac alta", a spus Ponta.


Demersul comun al opoziţiei vizează atât procedura prin care Legea educaţiei ar putea fi adoptată, respectiv prin asumare şi nu prin dezbatere parlamentară, cât şi conţinutul documentului legislativ.


Studierea istoriei şi geografiei în limba maternă - principala nemulţumire


Unul dintre aspectele ce vor fi semnalate în moţiunea de cenzură îl reprezintă dreptul dat minorităţilor naţionale de a studia istoria şi geografia în limba maternă.


PSD şi PNL îşi concentrează criticile mai ales asupra acestui aspect.


Deputatul PNL, Adriana Săftoiu spune că sunt şi alte prevederi controversate care nu trebuie neglijate.


"Un subiect care a fost controversat, se referă la capitolul universitar, la faptul că e afectată autonomia universitară, modul în care sunt numite conducerile universităţilor. Pe de altă parte, în capitolul preuniversitar, e de discutat şi de amendat altfel, modul în care sunt numiţi directorii de şcoli, vestitul articol 37, articolul care reglementează modul în care se studiază istoria şi geografia în limba minorităţilor naţionale", a spus Săftoiu.


Preşedintele executiv al UDMR, Kelemen Hunor, susţine că nu există motive de îngrijorare cu privire la faptul că maghiarii din România vor studia istora şi geografia în limba maternă.

"Acele prevederi care vizează învăţământul în limba maternă răspund la aşteptările comunităţii maghiare din România, fără să lezeze şi fără să ia ceva de la alţii. Nu lezează învăţământul românesc şi nu ia nimic de la copiii români. Eu nu înţeleg îngrijorarea unora de la Arad sau din Harghita, sau de unde o fi, privind aceste aspecte. Eu cred că, România după 20 de ani, ar trebui să treacă peste aceste prejudecăţi", a spus Kelemen Hunor.


Viceliderul deputaţilor PNL, Eugen Nicolăescu a declarat că nu este constituţional ca geografia şi istoria României să se înveţe în limba maghiară.



"Învăţarea geografiei şi a istoriei în limba maghiară, ceea ce este din punctul nostru de vedere neconstituţional şi nepotrivit pentru o ţară cum este România", a spus Nicolăescu.


Prevederile Legii educaţiei naţionale sunt apărate de către reprezentanţii arcului guvernamental, în frunte cu premierul Emil Boc.


Prim-ministrul a declarat, la postul public de televiziune, că legea aduce multe modificări benefice.


"Elevii noştri vor avea mai puţine ore la şcoală. Se pune accent, în învăţământ, nu pe asimilarea de informaţii şi reproducerea de informaţii la şcoală, ci pe formare de competenţe. Adică, să înveţe elevii din şcoală cum să se descurce în viaţă şi să nu fie doar simpli elevi care reproduc nişte informaţii care le-au fost date pe tablă şi merg acasă, le tocesc şi vin şi le reproduc în clasă şi obţin o notă. Aşa nu se face educaţie performantă", a spus premierul Boc.

Este a şasea moţiune de cenzură introdusă de opoziţie la adresa Guvernului Boc.


Ultima moţiune de cenzură a fost discutată şi votată miercuri de parlament, fiind respinsă cu 219 voturi "pentru".


Opoziţia avea nevoie de 236 de voturi pentru a trece moţiunea.