Executivul are în vedere ca produsele alimentare pe care vrea să le vândă cu preţ redus pensionarilor să fie livrate acestora, săptămânal, prin firme special înfiinţate de către autorităţile locale, care vor cumpăra alimentele prin licitaţie şi vor percepe un adaos comercial care să acopere cheltuielile aferente.

În "Coşul de solidaritate" pentru pensionari vor fi incluse produse precum făină, zahăr, ulei, mălai şi orez, dar şi alte produse alimentare cu termen lung de valabilitate, stabilite de consiliul judeţean sau, după caz, de Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

Actul normativ stabileşte că, pentru implementarea programului, consiliile judeţene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile locale, inclusiv cele ale sectoarelor municipiului Bucureşti, pot înfiinţa societăţi comerciale ori pot extinde obiectul de activitate al societăţilor existente, pentru derularea activităţilor de comerţ cu produse alimentare de bază exclusiv către pensionari, potrivit Mediafax, care citează surse oficiale.

"Societăţile comerciale înfiinţate de consiliile judeţene, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, ori al căror obiect de activitate a fost extins, achiziţionează prin licitaţie publică alimentele de bază destinate vânzării către societăţile comerciale înfiinţate de consiliile locale sau al căror obiect de activitate a fost extins, din respectivul judeţ, sau după caz, direct către pensionari. Societăţile vor practica un adaos comercial care să asigure acoperirea cheltuielilor ocazionate de realizarea acestei activităţi", este principiul indicat în document.

În cazul în care într-o unitate administrativ-teritorială din judeţ nu funcţionează o societate comercială înfiinţată de către consiliul local, societatea comercială a consiliului judeţean poate hotărî deschiderea unui punct de vânzare direct către pensionari în respectiva unitate administrativ-teritorială.

Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale va pune la dispoziţie, în limita spaţiilor disponibile şi contra cost, spaţii pentru depozitarea alimentelor de bază. Tariful de depozitare va fi stabilit prin ordin al ministrului Administraţiei şi Internelor.

Cantităţile de produse alimentare de bază care pot fi achiziţionate lunar de fiecare pensionar prin intermediul acestui program vor fi stabilite la rândul lor prin ordin comun al ministrului Administraţiei şi Internelor şi al ministrului Sănătăţii.

Regulamentul de organizare a vânzării produselor alimentare de bază către pensionari, modul de identificare a persoanelor beneficiare, precum şi modul de aplicare vor fi stabilite prin hotărâre a consiliului judeţean, respectiv a Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

Proiectul a fost aprobat de Guvern la sfârşitul lunii iulie, printr-un memorandum.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat însă atunci că nu a încurajat iniţiativa privind Coşul de solidaritate pentru pensionari, pe care a etichetat-o drept "populistă", el apreciind că "a venit timpul ca politicienii să nu mai păcălească oamenii".

Programul de distribuire către pensionari a unor produse alimentare de bază la preţuri reduse a fost derulat anterior de Guvernul PSD sub forma magazinelor "Economat" şi criticat la acea dată de actualul preşedinte Traian Băsescu, atunci lider PD şi primar al Capitalei.

Emil Boc: Deficitul bugetar prognozat pentru anul 2012, 3%

Tot în şedinţa de Guvern de miercuri, premierul Emil Boc a afirmat că deficitul bugetar prognozat pentru anul 2012 va fi în jur de 3% iar o eventuală scădere a lui sub acest nivel va depinde de modul în care companiile de stat vor fi clasificate sau reclasificate pe buget, pierderile acestora afectând ţinta de deficit.

"În privinţa deficitului, el va fi în jur de 3%. Dac va fi mai mic de 3% va depinde de modul în care companiile de stat vor fi clasificate sau reclasificate pe buget. Orice companie de stat care merge pe pierderi papă din deficitul bugetar. (...) Noi sperăm să nu ajungem acolo, pentru că dorim să avem companii de stat performante, care să nu mai cheltuie banii cetăţenilor şi implicit să ne afecteze deficitul bugetar. Deci, cu cât avem mai puţin companii de stat pe pierderi, cu atât deficitul nu va fi afectat", a spus Emil Boc.

Referitor la creşterea economică pentru anul viitor, prognoza pentru aceasta va fi stabilită după ce vor fi făcute evaluările cu FMI şi Comisia Europeană, a arătat premierul, care şi-a exprimat încrederea că pentru anul acesta va fi atinsă o creştere de 1,5% cu condiţia ca investiţiile derulate să fie finalizate.

"În ceea ce priveşte creşterea economică, după ce vom avea evaluările făcute cu CE şi FMI, vom stabili prognoza pentru anul 2012. La sfârşitul lunii va fi un board al FMI şi urmează ca acesta să facă o reevaluare globală, ca de altfel şi UE, cu privire la creşterea economică datorită ultimelor tendinţe din UE. Pentru anul acesta îmi păstrez optimismul unei creşteri economice de 1,5%, cu condiţia ca ministerele să-şi facă datoria şi să nu lase acceleraţia de pe investiţii", a subliniat el.

Pe de altă parte, premierul a precizat că datele Registrului Comerţului indică faptul că sunt mult mai puţine firme care îşi suspendă activitatea sau cer dizolvarea în comparaţie cu primele opt luni din 2010, crescând însă şi numărul firmelor nou-înfiinţate.

"Statistic, numărul firmelor nou-înfiinţate este cu 27% mai mare decât în primele opt luni din 2010 iar numărul firmelor care şi-au închis activitatea a scăzut cu 72% în primele opt luni din 2011 în comparaţie cu 2010", a evidenţiat primul-ministru.

Potrivit lui Boc, aceste date trebuie stimulate şi de ministerele de resort, cel al Finanţelor Publice, al Economiei, dar şi de celelalte ministere care derulează investiţii prin care pot fi susţinute IMM-urile şi mediul de afaceri.