La o zi după ce preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, pleda pentru ambele ţări în spaţiul Schengen şi extinderea zonei euro către toate statele UE, oficiali germani s-au declarat sceptici cu privire la o posibilă accedere apropiată şi la fel în privinţa adoptării monedei euro.

Presa germană a tratat pe larg subiectul, mai ales că problemele europene sunt privite cu suspiciune în contextul electoral din republica federală.

La începutul anului 2016, în cadrul unei întâlniuri cu premierul român de la acea vreme, Dacian Cioloş, cancelarul german, Angela Merkel, a declarat: "Proiectul Schengen este de mare actualitate. Ţările care încă nu fac parte din el ar trebui să aibă poibilitatea să devină membre. Germania susţiune eforturile României în acest sens".

Aceste declaraţii au surprins presa germană la acel moment, mai ales că veneau după refuzuri recurente şi categorice formulate de numeroşi politicieni germani din toate partidele în legătură cu intrarea în Schengen a României şi Bulgariei.

Unii observatori au conexat abordarea doamnei Merkel de numele preşedintelui României, Klaus Iohannis, care se bucură de încrederea Angelei Merkel şi care şi exprimase încă de la începutul mandatului dorinţa intrării României în spaţiul Schengen.

Parlamentarul conservator Wolfgang Bosbach atrăgea însă atenţia: "Alegerea noului preşedinte român nu schimbă din temelii situiaţi politică a României".

În cele mai multe cazuri, refuzul german de primire a României şi Bulgariei în Schengen s-a întemeiat pe lipsa unor progrese suficiente în ceea ce priveşţe combaterea criminalităţii organizate şi a corupţiei în aceste state.

De astă dată, sugerează o parte a presei germane, reacţia ministrului de interne, Thomas de Maiziere, ar putea avea legătură şi cu, sau mai ales cu campania electorală din Germania şi în special cu neajunsurile ei. Indiscutabil, din această campanie a lipsit o dezbatere serioasă despre viitorul UE în contextul crizelor care o macină.

În ediţia de ieri, cotidianul "Die Welt" şi-a întrebat cititorii: "Ar trebui să intre România şî Bulgaria în zona euro? Când Banca Centrală Europeană se împrumută cu miliarde de euro, trebuie neapărat extins spaţiul Schengen pe fondul crizei nesoluţionate a refugiaţilor? Dacă răspunsul este da, visul Europei unite ar putea deveni un coşmar nesfărşit".

La rândul său, "Süddeutsche Zeitung" remarcă faptul că nici unul dintre partidele aflate în luptă pe 24 septembrie nu defilează cu steguleţul UE în campanie, ba chiar se feresc să discute despre viitorul Europei.

În acest context, afirmă jurnaliştii germani, politicienii care nu spun ceea ce au de gând să facă în Europa nu pot aştepta ca cetăţenii să fie informaţi, iar abordarea partidelor a produs deja daune colaterale observabile în reacţiile cetăţenilor germani la discursul lui Juncker.

Oamenii se întreabă, pe bună dreptate, de ce ar trebui să fie toate ţările europene în zona euro sau în Schengen şi dacă nu ar fi totuşi mai bine să voteze partidele eurosceptice, scrie "Süddeutsche Zeitung".

Atât extinderea zonei euro, cât şi intrarea în Schengen a României si Bulgariei sunt subiecte nepopulare, spun varii comentatori la posturile de televiziune germane, concluzionând că reacţia ministrului de interne, Thomas de Maiziere, ar face parte din strategia electorală a uniunii CDU-CSU.

Süddeutsche Zeitung încheie însă într-o notă optimistă. "Este foarte bine totuşi că nu se iau decizii pripite cum s-a întâmplat cândva cu aducerea Greciei în zona euro", scrie cotidianul sus amintit.