Sunteţi în "Matinal" la Radio România Actualităţi. Doamnelor şi domnilor, Radioul Public sărbătoreşte astăzi 89 de ani de la difuzarea primei emisiuni a postului.

La început, Radio Bucureşti, cum era cunoscută societatea, avea emisiuni doar câteva ore pe zi, în program figurând ştiri, muzică de dans şi clasică sau buletine meteo.

Treptat au apărut şi primele emisiuni complexe, "Ora copiilor", "Ora veselă", "Ora femeilor", "Cronica muzicală" sau "Poşta amatorilor".

De atunci informaţia a ajuns peste tot în ţară şi nu numai, am difuzat piese de teatru, concerte şi muzică în direct, emoţie prin evenimente sportive.

Sunt tot atâtea momente importante pentru orice român care ascultă radioul în ţară sau peste hotare.

Astăzi, Radioul Public înseamnă 9 posturi naţionale, o reţea regională de 10 posturi,

Agenţia de presă RADOR, o editură, 6 formaţii muzicale, Târgul Internaţional Gaudeamus 'Carte de învăţătură' şi Festivaluri Internaţional RadiRo.

Despre evoluţia postului public, pentru "Apel matinal", Felix Crainicu a discutat cu directorul general al Societăţii Române de Radiodifuziune, Georgică Severin.

Georgică Severin: Acum putem să vorbim de Radio România, o corporaţie care cuprinde practic întreaga ţară din punct de vedere radiofonic cea mai mare companie la nivel naţional şi una din cele mai mari în Europa. Deci, putem să spunem că aceşti 89 de ani au dus la o transformare, la o supravieţuire şi, de ce nu, la o repoziţionare a radioului într-o lume modernă.

AUDIO Interviu cu Georgică Severin, preşedinte-director general al SRR

Realizator: O lume modernă, în care Radio România are o misiune publică - sunt tot felul de aspecte care ţin de educaţie, cultură, democraţie, identitate naţională ş.a.m.d.. Unde este graniţa dintre această misiune publică şi audienţă, pentru că amândouă capetele sunt foarte, foarte importante?

Georgică Severin: Misiunea noastră nu poate fi îndeplinită decât dacă suntem ascultaţi. În aceste condiţii, graniţa este acolo unde bunul simţ, echilibrul, cultura, educaţia găsesc un front comun cu dorinţa ascultătorilor noştri de a asculta un produs de calitate, de a avea bucuria să asculte o emisiune în care află mai mult informaţii decât păreri de deontologi ai zilei, este graniţa când poţi să asculţi o piesă de teatru în vârful muntelui şi scena este departe, graniţa este acolo unde ascultătorul se bucură să participe la un superb concert din Sala Radio sau de la Ateneul Român, şi, dacă vreţi, graniţa este acolo unde dragostea de cultură, de educaţie, de bun simţ, de cei şapte ani de acasă se întâlneşte cu Radio România.

Realizator: Aţi fost preşedintele Comisiei de cultură şi media a Senatului, postură din care, Radioul Public fiind un subiect de analiză, de cercetare. Ei, acum sunteţi în interior. Cum se vede totul fiind de cealaltă parte a mesei?

Georgică Severin: Nu, cred că sunt la aceeaşi masă şi de aceeaşi parte pentru că şi în calitate de preşedinte al Comisiei de cultură şi media a Senatului, aveam acelaşi scop, să facem ca aceste instituţii publice de informare să funcţioneze în serviciul cetăţenilor. Diferenţa e că atunci controlam, acum trebuie să aplic. Cred că dacă ne facem fiecare datoria pe bucăţica lui, mai mare sau mai mică, dacă înţelegem că această instituţie mare - este o instituţie mare Radioul - trebuie să-şi canalizeze toate eforturile ca cetăţenii români să simtă că au un partener, o sursă de informare, un prieten în toată reţeaua Radio România, este bine.

Realizator: Cum a fost 2017 şi cum se prefigurează anul următor, având în vedere că urmează evenimente majore, pe de o parte, Centenarul de la momentul Unirii şi preşedinţia Consiliului UE în 2019, iar Radioul urmează să joace un rol important?

Georgică Severin: Sunt foarte multe proiecte, pe care nu le voi devoala acum, pentru anul Centenarului, dar vă asigur că în ceea ce priveşte participarea noastră la marcarea Centenarului României Mari, Radio România va fi un vector extrem de important. Legat de momentul preşedinţiei UE din 2019, deja se lucrează la un plan, prin care este destul de clar că Radio România va fi principalul vector radiofonic la nivelul UE pentru tot ceea ce înseamnă activitate la nivelul preşedinţiei în primele şase luni ale lui 2019. Asta înseamnă o pregătire din timp, crearea, de exemplu, a unei reţele de corespondenţi pentru toate cele şase luni, şi pot să anunţ că intenţia noastră este să avem un corespondent în cele şase luni în fiecare capitală europeană, care să stea acolo şi să asigure, dacă vreţi, informaţia corectă, netrunchiată, nedeformată pentru ascultătorii Radio România. Preşedinţa UE ne mai obligă la ceva: să demonstrăm că suntem un radio de profesonişti, şi aici speranţa mea este că echipa din Radio România nu va dezamăgi şi va confirma, iar experienţa finală după primul semestru din 2019 să ne facă să spunem nu numai că am fost buni, dar am devenit şi mai buni.

Realizator: O ultimă întrebare. Evident, aveţi o agendă foarte încărcată zi de zi, de când ocupaţi această funcţie de preşedinte director general Radio România mai apucaţi să ascultaţi radioul? Cât de mult şi...

Georgică Severin: Nu, ascult mult mai mult ca înainte, trebuie să mărturisesc, pentru că acum Radioul este o obligaţie profesională, pe lângă plăcerea pe care o aveam de a fi informat. Poate părea amuzant, uneori familia mea este un pic deranjată, dar acum în fiecare cameră am câte un radio, îmi propun să ascult inclusiv radiourile teritoriale pe internet, dar, iar, recunosc, tot Radio România Actualităţi este principalul post pe care stau cu frecvenţa stabilită, fie că sunt aici, în Bucureşti, fie acasă, alături de familie.

Realizator: Domnule Georgică Severin, o concluzie, un mesaj pentru ascultătorii noştri?

Georgică Severin: Radio România este nu numai o instituţie publică, nu este numai, să spunem, o tradiţie care împlineşte 89 de ani, este un fenomen, este un fenomen cultural, este un fenomen educaţional, este, dacă vreţi, şi un fenomen al ceea ce se poate face atunci când vrei, când doreşti şi mai ales să te pui în slujba celor care te ascultă, pentru că audienţele noastre, chiar dacă au avut fluctuaţii de-a lungul vremii, rămân stabile; rămân stabile, asigură şi o anumită creştere. În contextul în care dacă Radio România era, la un moment dat, singurul post pe tot teritoriul ţării, acum avem o concurenţă din zona comercială extraordinar de mare, şi le urez succes pentru că ne prinde bine concurenţa, dar în acelaşi timp este o concurenţă care, spre deosebire de noi, se poate exprima cu alte mijloace. Dar ştiţi ce se întâmplă? Când există ceva serios, nu vreau să mă gândesc la catastrofe, dar când este o problemă, când este o dramă, când este o informaţie importantă venită din partea autorităţilor, când se întâmplă ceva important, Radio România Actualităţi este locul unde se întorc toţi. Şi Radio România trebuie să rămână acest reper important, iar cât depinde de mine şi de toţi angajaţii Radioului, o vom face în continuare. Îmi doresc însă să avem un viitor cu profesionişti la fel de buni pe măsura înaintaşilor!