În prezent, ţara noastră nu dispune de un astfel de act normativ deşi anul trecut la summit-ul NATO a primit misiunea de a asigura în plus securitatea cibernetică a Ucrainei, a mai spus deputatul social-democrat.

Rămâne însă obligaţia de a găsi acele formulări în acord cu deciziile Curţii Constituţionale, astfel încât să nu se aducă prin aceste prevederi atingere drepturilor cetăţenilor şi să fie eficiente în combaterea eventualelor atacuri, a mai explicat Georgian Pop.

"Pentru a face o percheziţie informatică, pentru a avea acces la datele, la comunicarea efectivă a unei persoane, ai nevoie de mandat de la judecător. Probabil că lucrurile astea n-au fost foarte bine explicate în spaţiul public, trebuie să ne asumăm acest lucru. Această deficienţă de comunicare poate... sau a fost una dintre cauzele pentru care legea securităţii cibernetice a fost respinsă. Viitoarea lege a securităţii cibernetice, cu multă raţiune, trebuie să prevedem foarte clar toate aceste situaţii, şi nu, dintr-un exces de reglementare, să dăm naştere unor abuzuri", a spus preşedintele Comisiei parlamentare comune pentru controlul activităţii SRI,.

La finele lunii aprilie plenul Senatului a respins, în calitate de for decizional, legea privind securitatea cibernetică a României, declarată neconstituţională de la începutul anului, pe motiv că încalcă prevederile constituţionale privind statul de drept şi principiul legalităţii, precum şi pe cele privind viaţa intimă, familială şi secretul corespondenţei.

Pe de altă parte, ministrul pentru societatea informaţională, Sorin Grindeanu, declara luna trecută că legea privind stocarea datelor este foarte aproape de a intra în dezbatere publică.