UPDATE Preşedintele companiei Gabriel Resources - acţionar majoritar la Roşia Moşntană Gold Corporation - despre care presa canadiană scria că va cere despăgubiri de până la patru miliarde de dolari americani dacă Parlamentul de la Bucureşti va respinge proiectul a declarat că afirmaţiile sale au fost citate greşit.

Jonathan Henry spune că decizia finală aparţine românilor, dar că este firesc pentru orice companie să facă ceea ce este necesar pentru a-şi proteja interesele, şi Gabriel Resources nu face excepţie.

Gabriel Resources va cere despăgubiri de până la 4 miliarde de dolari americani dacă Parlamentul va respinge săptămâna viitoare proiectul de exploatare a aurului la Roşia Montana, a declarat miercuri directorul general al companiei, Jonathan Henry, într-un interviu pentru The Globe and Mail.

"În cazul în care Camera Deputaţilor respinge proiectul, vom continua notificarea oficială de începere a litigiului pentru încălcări multiple ale tratatelor internaţionale de investiţii, pentru a obţine până la 4 miliarde de dolari SUA", a spus Henry în interviul acordat la Londra, citat de Mediafax.

El a atenţionat că Gabriel Resources are un caz solid.

"Cazul nostru este foarte puternic şi vom face public faptul că efortul României de atragere a investiţiilor străine va avea mult de suferit", a arătat Henry.

Şeful Gabriel Resources se aşteaptă ca Senatul să respingă joi proiectul de lege care ar permite deschiderea minei.

Decizia, pentru sau contra, va deveni obligatorie numai după ce proiectul va fi votat în Camera Deputaţilor.

Henry, care lucrează la Gabriel Resources de trei ani, a dat de înţeles că va demisiona dacă va fi declanşat un proces împotriva statului român, întrucât este specialist în minerit şi nu în litigii.

Gabriel Resources mai are o speranţă că în Camera Deputaţilor va avea loc o dezbatere serioasă care să ducă la un vot favorabil, dar premierul Victor Ponta a sugerat luni că jocul s-a încheiat pentru canadieni, majoritatea parlamentarilor fiind împotrivă, notează publicaţia The Globe and Mail.

Premierul Victor Ponta a declarat marţi că suma eventualelor despăgubiri este invocată în mai multe adrese oficiale de către compania canadiană, "cuprinzând cheltuielile făcute până acum şi eventualele pierderi comerciale".

Antonescu: Parlamentul nu cedează la ameninţări

Preşedintele Senatului, Crin Antonescu, a declarat referitor la eventualele despăgubiri pe care le-ar putea cere Roşia Montană Gold Corporation, că Parlamentul nu are nicio obligaţie faţă de nimeni şi că nu va ceda la acest gen de ameninţări.

Dacă există obligaţii ale statului român, este evident că ele nu au fost contractate de guvernul Ponta, a mai spus Crin Antonescu.

Traseul proiectului Roşia Montană în Parlament

Proiectul de lege aprobat de Guvern privind exploatarea de la Roşia Montană a fost trimis Parlamentului, iar liderii politici, inclusiv premierul, s-au pronunţat împotrivă.

Acum proiectul este la Senat, prima cameră sesizată în acest caz.

Comisia juridică şi cea pentru protecţia mediului au dat proiectului avize negative.

Mai trebuie să se pronunţe şi Comisia economică din Senat, apoi va fi trimis un raport final plenului, care urmează să dezbată şi să voteze.

Acţiunile Gabriel, prăbuşite la bursă

Marţi, acţiunile Gabriel au scăzut în timpul şedinţei de marţi cu până la 22%, atingând un minim de 53 cenţi.
Capitalizarea de piaţă a companiei a scăzut astfel la 249,66 milioane dolari canadieni, faţă de 261,19 milioane dolari la finalul zilei de luni.

Luni, acţiunile Gabriel s-au prăbuşit cu 54%, la 68 de cenţi, cel mai redus nivel din 1999, după ce premierul Victor Ponta a declarat că soluţia pentru proiectul Roşia Montană este respingerea în regim de urgenţă la Senat, apoi la Cameră.

În prima parte a şedinţei de luni, titlurile companiei erau în picaj cu aproximativ 70%.
Cel mai ridicat preţ atins vreodată de acţiunile Gabriel Resources este de 8,6 dolari canadieni, înregistrat în decembrie 2010.