Ministrul afacerilor europene, Leonard Orban, declara recent, într-un interviu pentru Radio România Actualităţi, că obiectivul României este atragerea de şase miliarde de euro fonduri europene.

"Deci, obiectivul a rămas atragerea a şase miliarde de euro, din care 2,5 în domeniul agriculturii, 3,5 în domeniul politicii de coeziune", a adăugat ministrul Orban.

Ministrul afacerilor europene consideră că o rată de absorţie de 20 la sută ar rezolva o parte din problemele României.

"Ideea de a avea o rată, să zic, acceptabilă de absorbţie, acesta trebuie să rămână în continuare un obiectiv pentru autorităţile române. O rată de 20% ne-ar permite să evităm dezangajările anul acesta şi inclusiv să creăm anumite condiţii, astfel încât riscurile care sunt majore pentru dezangajări în 2013 să mai scadă", a spus Orban.

El mai afirmat că o altă condiţie pentru eficientizarea absorbţiei fondurilor este ca autorităţile de management să fie reunite sub o singură conducere.

Ministrul a dat exemplul Poloniei care, cu acest sistem de management a absorbit 18 miliarde de euro, în timp ce România, doar un miliard.

"Până la sfârşitul anului trecut noi am reuşit să absorbim un miliard de euro, un miliard şi un pic, în timp ce Polonia, exact în aceeaşi perioadă, a reuşit să absoarbă 18 miliarde de euro, o diferenţă uriaşă".

Lista de proiecte finanţate din Fonduri structurale şi de coeziune

Guvernul simplifică cadrul legislativ

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, anunţa în 23 martie, că Guvernul a adotat unele acte normative care introduc reguli foarte clare şi stricte pentru fiecare structură care gestionează fondurile comunitare.

Ministrul Orban declara că actul normativ privind prefinanţarea proiectelor europene, adoptat de Guvern, va responsabiliza beneficiarii în ceea ce priveşte respectarea termenelor de implementare a proiectului.

"În primul rând, se introduc reguli foarte clare, stricte, aplicabile pentru fiecare structură care gestionează fondurile comunitare, pe unele aspecte financiare ale procesului de absorbţie a fondurilor comunitare, mă refer în special la chestiuni legate de acordarea şi retragerea prefinanţărilor, acordarea şi retragerea finanţărilor, dar şi alte aspecte, legate, de exemplu, de supracontractare, aspecte contabile", a explicat Leonard Orban.

Ministrul afacerilor europene a subliniat că un alt efect important al acestui act normativ constă în responsabilizarea beneficiarilor în ceea ce priveşte respectarea termenelor de implementare a proiectului.

Un sfert din proiectele pe bani europeni, aprobate

Într-o situaţie centralizată la nivelul Guvernului, în ce priveşte absorbţia fondurilor structurale şi de coeziune, rezultă că doar un sfert din proiectele depuse pe fonduri europene au fost aprobate.

Rata de absorbţie a fondurilor europene, "dureros de scăzută"

Preşedintele Comisiei Europene Jose Barroso declara în 15 martie, că rata de absorbţie a României pe fondurile structurale, de 7 la sută, este "dureros" de scăzută şi a vorbit despre blocajele administrative ca principala piedică în accesarea fondurilor UE.--fb1

Barroso a mai transmis un mesaj către Bucureşti în privinţa performanţelor slabe ale României în cheltuirea fondurilor UE, mai ales că în acest moment, presiunile pe scăderea bugetului pentru viitoare perioadă de programare - 2014-2020 sunt extrem de mari din partea statelor membre iar contributorii pricipali la bugetul UE vor să dea tot mai puţini bani la viitorul buget.

"Ne-am uitat la ajutorul practic pe care Uniunea Europeană îl acordă investiţiilor din România. Fondurile structurale şi de coeziune reprezintă sunt o parte esenţială pentru creşterea economică a ţării. Aşa cum primul ministru român a spus cu o zi în urmă, absorbţia completă a fondurilor disponibile pentru România ar putea creşte PIB-ul naţional cu până la 1,8 procente în fiecare an".

Blocaje administrative şi cofinanţarea proiectelor, problemele României

Una din probleme cheie este legată de blocajele administrative în special în domeniul achiziţiilor publice şi în cel al verificării cheltuielilor, spunea preşedintele Comisiei Europene.

O altă problemă este cofinanţarea proiectelor.

"Problema absorţiei nu mai este capacitatea de a elabora, care s-a îmbunătăţit semnificativ. Volumul de proiecte este din ce în ce mai mare, uneori depăşeşte fondurile disponibile. Problema s-a mutat pe implementare şi finanţare", a explica de curând stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Barna Tanczos.

Prea mulţi intermediari

Absorbţia fondurilor europene este îngreunată de existenţa a peste 100 de instituţii şi organisme intermediare care le gestionează, a câteva zeci de legi care le reglementează, admit autorităţile de la Bucureşti.

Autorităţile par să nu găsească o modalitate prin care să rezolve această problemă semnalată în repetate rânduri, atât de forurile comunitare, cât şi de instituţiile financiare creditoare, deşi, mai ales în ultima perioadă, toate programele şi strategiile de guvernare au pus pe primele locuri atragerea şi cheltuirea banilor europeni.

Veşti bune: plăţile pe programul POSDRU, reluate

Guvernul a primit o informare, din partea Comisiei Europene, în care se arată că plăţile pentru cererile aferente Programului Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane, POSDRU, vor fi reluate, în perioada imediat următoare.

Reluarea nu se va face necondiţionat; este valabilă până la prezentarea concluziilor auditului, după care vom vedea ce vom face, spune purtătorul de cuvânt al Guvernului

În 20 februarie, Comisiei Europeneanunţa întreruperea termenului de plată pentru cererile aferente Programului Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), din cauza deficientelor gasite la Autoritatea de Management, care nu fusesera remediate in timpul cerut de Bruxelles.

Ministrul afacerilor europene, Leonard Orban, avertizează însă că finanţările pentru proiectele care nu mai pot fi puse în practică până la finalul perioadei de programare pentru actualul buget european vor fi retrase.

Dacă România va şti cum să-şi joace cartea fondurilor europene, banii vor aduce inclusiv creştere economică, ceea ce ar reprezenta un balon de oxigen în depăşirea perioadei economice critice.