Conducerea Fondului Monetar Internaţional reunită , vineri, la Washington a examinat solicitarea României privind încheierea unui nou acord de tip preventiv pentru doi ani, în valoare de 3,4 miliarde de euro, sumă care ar putea fi utilizată numai în caz de urgenţă.

Acordul stand-by semnat în urmă cu doi ani de ţara noastră şi FMI s-a încheiat şi va fi evaluat tot vineri.

Fondul consideră că acordul în valoare de 12,9 miliarde de euro a ajutat sectorul bancar românesc.

Reprezentantul României la Fondul Monetar Internaţional, Mihai Tănăsescu, a precizat pentru Radio România că actualul acord, care vineri s-a încheiat şi-a atins ţintele, întrucât a condus la stabilizarea economiei româneşti şi a creat perspectivele pentru creştere economică în anii care urmează.

"Nu în ultimul rând, reformele care au fost începute, ele trebuie continuate şi trebuie poate accelerate. Acestea reprezintă de fapt principalele obiective ale noului acord. Cred că concluzia generală a fost una pozitivă, concluzia fiind legată de faptul că România a depăşit o etapă importantă, trece într-o altă etapă şi, sigur, modul în care reformele vor fi implementate vor fi cruciale pentru mersul în continuare al economiei româneşti în anii care urmează", a explicat Mihai Tănăsescu.

Guvernul a renunţat la ultima tranşă din împrumutul de 12,9 miliarde de euro, aşa că suma totală care trebuie rambursată este de 11,9 miliarde de euro.

Dobânzile care trebuie plătite se ridică la 1 miliard de euro.

Din împrumutul de 11,9 miliarde de euro, Ministerul Finanţelor va avea de plătit 2,4 miliarde plus dobânzile aferente, întrucât în mod excepţional două tranşe din împrumut au mers spre finanţarea deficitului bugetar.

Banca Naţională trebuie să ramburseze însă cea mai mare parte a datoriei, adică 9,5 miliarde de euro, pentru că banii au ajuns la rezervele internaţionale.

"Esenţial în noul acord cu FMI va fi ca instituţia financiară internaţională să reuşească să stimuleze mai departe guvernul să continue cu reformele care de abia au fost începute în perioada acordului precedent fără prea mari progrese, de abia au fost adoptate mai multe legi noi precum cele ale pensiilor sau salarizării, fără însă ca acestea să înceapă să-şi producă efecte foarte vizibile la nivelul bugetului. De asemenea o miză foarte mare va fi restructurarea companiilor de stat care au continuat să înregistreze pierderi şi nu în ultimul rând reducerea în sfârşit a datoriilor pe care statul le are pentru sectorul privat", a afirmat analistul Răzvan Voican.

România a primit, joi, tranşa a patra, de 1,2 miliarde de euro, din împrumutul de la Comisia Europeană

În ultimii doi ani Executivul Uniunii Europene a virat 4,85 miliarde de euro, se arată într-un anunţ postat pe pagina de internet a Comisiei Europene.

Ministrul de finanţe, Gheorghe Ialomiţianu, spune că, deşi acordul este de tip preventiv, ţara noastră ar putea fi nevoită în anumite condiţii să folosească banii puşi la dispoziţie.

"Vom încheia un acord preventiv. Eu mi-aş dori să nu utilizăm banii respectivi, dar vedeţi că în unele ţări din UE lucrurile nu stau prea bine şi este posibil ca România să fie nevoită. Dar în momentul de faţă nu avem motive să ne îngrijorăm. România are o credibilitate foarte bună pe pieţele financiare, poate să-şi finanţeze deficitul bugetar", a mai spus Gheorghe Ialomiţianu.