Situaţia creditelor în franci elveţieni este analizată la capitolul posibilei evoluţii a preţurilor în ţările din regiune. FMI se aşteaptă la un impact minor în privinţa stabilităţii financiare şi economice a deciziei din ianuarie a Băncii Centrale a Elveţiei de a renunţa la pragul de cel puţin 1,2 franci elveţieni pentru un euro, decizie care a dus la creşterea ratelor plătite de cei care au credite în monedă elveţiană.

Croaţia are cea mai mare expunere a economiei la creditele în franci elveţieni.

Valoarea totală a creditelor în moneda elveţiană depăşeşte 7% din economie, cea mai mare parte dintre acestea fiind credite ipotecare pentru locuinţe.

Pentru comparaţie, în România creditele în franci elveţieni reprezintă 1,5% din economie.

Din această expunere totală, doar o treime, mai precis 0,5% din PIB sunt credite imobiliare cu ipotecă.

Raportul FMI trece în revistă metodele prin care ţările din Europa Centrală şi de Sud-Est încearcă să rezolve situaţia provocată de aprecierea puternică a francului elveţian.

Ungaria, de exemplu, a obligat anul trecut băncile să transforme creditele populaţiei din franci elveţieni în forinţi.

Parlamentul din Croaţia a adoptat o lege care îngheaţă timp de un an cursul monedei elveţiene la nivelul dinaintea deciziei Băncii Centrale a Elveţiei care a declanşat criza francilor.

Recomandarea FMI este ca guvernele să trateze cu precauţie eventuala preluare la datoria publică a creditelor neperformante în franci elveţieni şi să încurajeze soluţiile individualizate prin care să se împartă povara creşterii ratelor între bănci şi debitori.