UPDATE 2 Misiunea Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Monndiale a început, marţi, la Bucureşti, prima evaluare a noului acord stand-by, semnat luna trecută.

Echipele de experţi discută, la nivel tehnic, cu autorităţile române, iar primele întâlniri au loc la Banca Naţională, unde sunt prezentate ultimele evoluţii în domeniul balanţei comerciale, contului curent, investiţiilor străine directe, execuţiei bugetare pe trimestrul al treilea, nivelului arieratelor, precum şi planurile pentru viitoarea rectificare bugetară.

UPDATE Până pe 5 noiembrie 2013, reprezentanţii FMI vor evalua acordul stand-by cu România, aprobat pe 27 septembrie 2013.

Potrivit unui comunicat emis de reprezentantul rezident al FMI pentru România şi Bulgaria, discuţiile cu autorităţile române vor fi axate pe evoluţiile economice recente şi priorităţile reformei economice.

Acesta este cel de-al treilea acord solicitat de România Fondului Monetar Internaţional, de la declanşarea crizei economice. Primul a fost încheiat în 2009, iar al doilea, de tip preventiv, în 2011.

Principalele subiecte ce vor fi abordate în cadrul discuţiilor vor fi legate de cea de-a doua rectificare bugetară din 2013 şi de elementele cheie ale bugetului pentru anul viitor.

Analiştii nu se aşteaptă însă să existe probleme majore în privinţa ţintelor macroeconomice, subiectele delicate fiind mai degrabă cele ce vizează reformele structurale şi economia reală, informează redactorul RRA.

"Problema permanentă a fost aceea a reformelor din economia reală. Şi de această dată, sunt convins că discuţiile se vor concentra pe această zonă, mai ales în condiţiile în care eşecul privatizării CFR Marfă este foarte proaspăt şi fără îndoială că finanţatorii internaţionali vor încerca să înţeleagă mai bine ce s-a întâmplat în acest caz, pentru că era unul din punctele importante ale acordului, CFR Marfă fiind o companie care are un volum mare de arierate şi care are pierderi permanente în fiecare an. Deci trebuia să fie cumva rezolvată această companie", spunea analistul economic Aurelian Dochia.

Se ştie, în principiu, că bugetul pentru anul 2014 va fi construit pe o creştere economică estimată la 2,2%, o inflaţie de trei procente şi un curs de schimb de 4,45 de lei pentru un euro, însă nu s-a stabilit încă, deoarece trebuie convenit cu FMI şi Comisia Europeană, dacă vor fi reduse contribuţiile de asigurări sociale sau dacă va fi eliminat impozitul pe salariul minim.

Ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea a explicat că discuţiile cu reprezentanţii financiari internaţionali vor viza echilibrul dintre venituri şi cheltuieli.

"În cadrul discuţiei privind bugetul anului 2014, desigur că abordăm o gamă largă de măsuri atât pe latura de venituri, cât şi pe latura de cheltuieli. Vom vedea dacă veniturile permit luarea unor măsuri de natura relaxării fiscale şi, dacă da, care ar putea fi acestea, în condiţiile în care continuă pe ansamblu procesul de consolidare fiscală", a spus el.

Liviu Voinea a precizat că termenul limită pentru depunerea proiectului de buget în parlament, şi anume 15 noiembrie, va fi respectat.

Subiecte devenite deja tradiţionale pe agenda discuţiilor vor fi şi cele legate de nivelul datoriilor istorice ale statului, de eficientizarea activităţii intreprinderilor cu capital de stat, dar şi de respectarea calendarelor de liberalizare a preţurilor din sectorul energiei sau de reforma sănătăţii, mai informează redactorul RRA