Cu toate acestea, FMI subliniază că rapoartele fiscale nu includ sectorul marilor companii de stat, care sunt responsabile pentru aproximativ 10 % din PIB.

Pe de altă parte, procesul bugetar al României s-a îmbunătăţit semnificativ în ultimii ani, în condiţiile în care cadrul bugetar pe termen mediu acoperă aproximativ 97% din cheltuielile Guvernului.

Chiar dacă evaluarea transparenţei raportării fiscale remarcă evoluţia pozitivă a raportărilor, echipa de experţi atrage atenţia că raportările vizează doar guvernul central şi autorităţile locale.

Companiile de stat care realizează aproximativ 10% din PIB şi alte instituţii din sectorul public nu sunt incluse în rapoartele fiscale considerate transparente.

De altfel, prima recomandare a experţilor FMI este extinderea raportării în mod transparent la instituţiile publice şi companiile de stat.

Raportul de evaluare mai cere ca guvernul şi celelalte autorităţi să respecte termene precum cel de publicare a proiectului de buget, să ofere mai multe amănunte legate de prognozele pe baza cărora se realizează bugetele, să calculeze şi să publice anual costurile investiţiilor multianuale.

De asemenea, se mai cere guvernului să renunţe la practica rectificărilor bugetare prin ordonanţe şi să ofere timp suficient pentru dezbatere şi analiză parlamentului şi consiliului fiscal.

În total, din cele 36 de criterii pe baza cărora experţii FMI au evaluat transparenţe domeniului fiscal din România, 15 sunt considerate ca îndeplinite bine şi foarte bine; 15 sunt îndeplinite la nivel minimal, iar pentru alte şase criterii s-au făcut recomandări pentru a fi respectate măcar la nivel minimal.