FMI remarcă faptul că, pe parcursul ultimelor două acorduri, România a redus dezechilibrele fiscale şi a început reformele de structură în mai multe domenii.

"Autorităţile ar trebui lăudate pentru planurile lor de a reduce în continuare în ritm treptat deficitul bugetar în conformitate cu angajamentele asumate de România conform Pactului de stabilitate.(...) Orientarea actuală a politicilor fiscale şi monetare este în mare măsură adecvată, motiv pentru care autorităţile române trebuie felicitate", scrie pe site-ul oficial al FMI.

Cu toate acestea, Fondul consideră că economia românească este încă vulnerabilă la şocuri externe, incluzând volatilitatea fluxurilor de capital, iar agenda reformelor nu a fost încă finalizată.

Totuşi, PIB-ul real nu a revenit încă la nivelul dinaintea crizei, economia rămâne vulnerabilă la şocuri externe, în timp ce agenda de reforme este nefinalizată, se scrie în documentul FMI.

"Noul acord va sprijini continuarea politicilor, va oferi o rezervă şi va accelera reformele destinate stimulării creşterii economice', a declarat directorul adjunct al FMI, Nemat Shafik.

În context, Shafik a subliniat că noul acord va aşeza România pe calea spre ieşirea de sub sprijinul Fondului.

În sectorul bancar, FMI militează pentru accelerarea "reparării" bilanţurilor contabile în condiţiile în care creditele neperformante continuă să crească.

Liberalizarea treptată a preţurilor la energie, însoţită de măsuri pentru protejarea consumatorilor vulnerabili ar trebui continuată.

Cât despre sistemul bancar din România, Fondul afirmă că acesta este bine capitalizat, dar creditele neperformante continuă să crească, iar autorităţile ar trebui să adopte o serie de măsuri în acest sens.

De remarcat că formulările nu conţin impuneri, se menţin în aria "autorităţile ar trebui", "este important ca" sau "ar fi binevenit".

Sunt însă recomandări de care România trebuie să ţină seama dacă, la nevoie, în următorii 2 ani, ar trebui să apeleze la cele două miliarde de euro din acordul preventiv cu FMI.

Pe 16 septembrie, Guvernul aproba forma finală a scrisorii de intenţie către FMI şi a trimis-o preşedintelui Traian Băsescu pentru aprobare.

"Avantajele şi dezavantajele, lucruri importante, ştiu că cel puţin la fonduri europene, în special la transporturi, dar şi la toate celelalte, din momentul în care avem acordul cu Comisia Europeană din nou şi cu FMI primim din nou tot pe acela de 10%, care cel puţin la transporturi este vorba de sute de milioane de euro", declara la aceea dată premierul Ponta.

Acesta dădea asigurări că singurele majorări de taxe convenite cu FMI şi Comisia Europeană în cadrul noului acord sunt majorarea accizelor la produsele de lux pentru a compensa reducerea TVA la pâine şi plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate la venituri obţinute din chirii de persoane fizice.