România se îndreaptă într-o direcţie bună, în cadrul acordului de credit încheiat cu Fondul Monetar Internaţional, dar creşterea şi creditarea economiei este ameninţată şi în continuare de criza datoriilor de stat din zona euro - arată cel mai recent raport despre România al consiliului director al FMI.

Documentul conţine concluziile ultimei vizite de evaluare efectuate în această vară.

Guvernul român se confruntă de mult timp cu faptul că instituţiile de stat "reproduc" în mod constant datoriile lor.

Sănătatea, vulnerabilitate maximă

România trebuie să abordeze problema ineficienţei din sistemul de sănătate.

În România, numărul persoanelor care beneficiază de acoperirea sistemului de sănătate este dublu, faţă de cel al contributorilor. Pensionarii cu venit lunar de peste 740 de lei şi liber-profesionştii plătesc doar contribuţia percepută angjatului, de 5,5%. Un număr ridicat de persoane sunt excluse la plata contribuţiilor personale, între care copii sub 18 ani, şomerii (pentru care plăteşte statul), tineri de până la 26 de ani care urmează cursurile de zi ale unei instituţii de învăţământ, veteranii de război, persoanele care primesc ajutoare sociale şi cele angajate în sectorul agricol .

Printre opţiunile de suplimentare a veniturilor, FMI analizează creşterea bazei de contributori şi a ratei contribuţiei, măsuri care ar trebui să fie o prioritate pentru autorităţi, dar şi eventuale majorări de taxe--fb2

Creşterea numărului de contributori se poate face prin includerea celor aproape 2 milioane de persoane angajate dar care nu plăteasc la sistemul de sănătate (mai ales în sectorul agricol), introducerea plăţii contribuţiilor de angajator în cazul liber-profesioniştilor şi extinderea plăţilor la unii coasiguraţi ai persoanelor cu venituri mari.

O revenire la nivelul total de dinaintea crizei în privinţa contribuţiei la asigurările de sănătate, de 14%, de la 10,7% în prezent, ar trebui să fie considerată o prioritate şi ar asigura o parte importantă a necesarului de majorare a cheltuielilor în următoarele decenii, mai menţionează raportul.

Privatizări lente

Raportul instituţiei financiare din Washington se referă şi la ritmul lent al privatizării intreprinderilor de stat.

FMI consideră că privatizarea acestora este indispensabilă pentru a se curma funcţionarea lor păguboasă şi pentru a îndeplini importantele cerinţe de investiţii.

Reforma companiilor de stat va consolida perspectivele de creştere ale României pe termen lung, dar economia are nevoie de investiţii masive în următorul deceniu, se arată în "Raportul de ţară" dat publicităţii miercuri de Fondul Monetar Internaţional, după misiunea de evaluare condusa de Erik de Vrijer, care s-a aflat la Bucureşti în perioada 31 iulie - 14 august.

În acelaşi timp, datele disponibile indică faptul că economia românească se compară nefavorabil cu alte state, în privinţa calităţii infrastructurii în sectoarele economice cheie, cum ar fi energia şi transporturile, unde domină întreprinderile cu capital de stat.--fb1

Alegerile parlamentare

Raportul face referire şi la faptul că înaintea apropiatelor alegeri parlamentare România trebuie să acorde o atenţie deosebită disciplinei fiscale în vederea păstrării stabilităţii financiare a ţării.

BNR, un rol important

Pe fondul incertitudinilor de pe pieţe şi al riscurilor provocate de criza din zona euro, cum ar fi o accelerare a procesului de deleveraging (dezintermediere) a băncilor străine, este important ca Banca Naţională a României să continue supervizarea bancară intensivă şi să elaboreze pregătiri suplimentare de criză.

Este important ca Banca Naţională a României, în coordonare cu alte autorităţi relevante, să fie pregătită să implementeze măsuri de gestionare a crizei.

O altă modalitate de creştere a veniturilor propusă de FMI este îmbunătăţirea eficienţei colectării taxelor, se mai arată în raportul FMI.