FMI estimeazã cã economia româneascã va creşte cu 3,6% în 2011, dupã ce în acest an se va înregistra o creştere zero sau chiar uşor negativã, a declarat luni şeful misiunii FMI de evaluare a acordului, Jeffrey Franks.

El a reiterat cã datele pentru primele luni din acest an s-au plasat sub aşteptãrile FMI, atât din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile, cât şi din evoluţia slabã a partenerilor comerciali ai României.

Şeful FMI afişează optimism

Franks se aşteaptã ca economa sã-şi revinã pe parcursul acestui an şi sã ajungã la creştere zero.

Şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional la Bucureşti , Jeffrey Franks , a mai spus că performanţele obţinute de România pânã la sfârşitul lunii martie au fost relativ bune, dar existã provocãri majore cu care Guvernul va trebui sã se confrunte în continuare .

La prezentarea evaluãrii misiunii FMI , el a precizat cã efectele negative ale crizei globale asupra economiei ţãrii noastre , au fost mai mari decât se aştepta.

Pentru a nu scãpa de sub control deficitul bugetar şi pentru a primi în continuare de la FMI tranşele din împrumutul de 20 de miliarde de euro, guvernul a fost nevoit sã restrângã drastic cheltuielile publice.

Dupã o şedinţã extraordinarã a executivului, convocatã, duminică seara, la Palatul Victoria, premierul Emil Boc a explicat cã alternativele la mãsurile de austeritate anunţate ar fi avut efecte mai dure.

S-a optat pentru rãul cel mai mic - a afirmat premierul Emil Boc, şi a explicat cã majorarea TVA şi a cotei unice ar fi dus la împovãrarea excesivã a mediului privat, la scãderea puterii de cumpãrare şi la o înrãutãţire dramaticã a nivelului de trai.

Guvernul este nevoit sã ia mãsuri radicale, în condiţiile în care cheltuielile cu pensiile şi salariile au depãşit foarte mult posibilitãţile României. Chiar şi cu aceste mãsuri de austeritate - spune primul-ministru - pentru plata pensiilor trebuie luaţi de la bugetul de stat 1,7 miliarde de euro.

Emil Boc: "Dacã România continuã fãrã sã facã mãsuri de ajustare a cheltuielilor publice, vom ajunge în 2012 la o datorie publicã de aproximativ 62% din PIB. Astãzi avem o datorie publicã sub 30%. Dacã nu luãm mãsuri de austeritate şi care practic sã punã în acord ceea ce producem cu ceea ce consumãm, riscãm sã ne îndatorãm în continuare şi sã ajungem la o datorie explozivã, extrem de greu de finanţat, dacã nu imposibil, fãrã sã putem realiza lucrãri de investiţii care sã menţinã şi sã aducã locuri de muncã".