Noul acord preventiv cu FMI include măsuri de reducere a cheltuielilor, sau de restructurare a companiilor de stat cu pierderi.


O parte dintre condiţiile pentru aderarea la zona euro coincid cu angajamentele luate de România în faţa organismelor internaţionale.


Aflată la Bucureşti, delegaţia FMI a analizat activitatea ANAF, miza din acest punct de vedere este o mai bună colectare a taxelor şi impozitelor.


Preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, a declarat la finalul întâlnirii că pe primul trimestru planul de încasări al agenţiei a fost uşor depăşit, acestea situându-se la 100,6%.


El a adăugat că principalele subiecte abordate cu reprezentanţii FMI au fost legate de înfiinţarea şi funcţionarea viitoarei Direcţii de Verificare a Marilor Averi Nedeclarate şi Neimpozitate, de restructurarea ANAF şi modernizarea sistemului său IT şi de frauda în domeniul TVA.


Despre restructurarea ANAF, Sorin Blejnar a declarat că va presupune desfiinţarea unor administraţii fiscale şi a unui număr semnificativ de funcţii de conducere, dar şi comasarea unor entităţi, însă nu a dorit să ofere o cifră estimativă a disponibilizărilor.


De altfel, unul dintre punctele principale ale noului acord de tip preventiv cu FMI vizează îmbunătăţirea colectării impozitelor şi taxelor şi debirocratizarea instituţiilor de stat.


Un alt aspect important prevăzut în înţelegerea cu FMI este cel legat de rezolvarea problemei arieratelor statului, atât la nivel central, cât şi local şi la nivelul întreprinderilor publice.


Un element care va fi probabil discutat în multe dintre întâlnirile viitoare ale echipei de la FMI este şi cel privind reformele structurale, în specal la nivelul companiilor de stat.



Reprezentanţii FMI au discutat cu reprezentanţii patronatelor




Misiunea FMI a discutat şi cu reprezentanţii patronatelor despre noul Cod al Muncii, restructurarea ANAF şi impozitarea marilor averi.


Cu sindicatele, reprezentanţii FMI au discutat şi despre restructurarea companiilor cu capital de stat, preşedintele BNS, Dumitru Costin, apreciind că acest proces va conduce la disponibilizarea a cel puţin 30.000 de angajaţi în perioada următoare.


În privinţa Codului Muncii, el a spus că la finalul lunii mai se va încheia o cercetare amplă asupra modului în care acesta încalcă o serie de convenţii ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii, dar şi anumite directive europene, şi că sindicatele vor face demersuri pentru corectarea acestor nereguli.