Europarlamentarii PSD i-au trimis vineri o scrisoare premierului Mihai Răzvan Ungureanu, prin care acuză maniera total netransparentă în care a fost semnat documentul privind susţinerea României pentru programul ACTA, cu ignorarea totală a societăţii civile.

"Domnule prim-ministru, prin această scrisoare, ne exprimăm îngrijorarea profundă cu privire la acordul ACTA, semnat recent de Guvernul României. Maniera total netransparentă, cu ignorarea totală a societăţii civile, în care Executivul a înţeles să adopte astfel de măsuri importante trebuie să înceteze. Semnarea, pe ascuns şi în lipsa oricărei dezbateri publice prealabile, a Acordului comercial de combatere a contrafacerii (ACTA) este un gest iresponsabil", se arată în scrisoare deschisă semnată de liderul delegaţiei PSD din Parlamentul European, Cătălin Ivan.

Social-democraţii susţin că prevederile acordului cu ACTA stârnesc numeroase suspiciuni cu privire la efectele implementării sale.

"Prevederile ambigue ale acestui Acord stârnesc numeroase suspiciuni cu privire la efectele implementării sale, cele mai multe suspiciuni referindu-se la modul în care ACTA ar putea duce la cenzurarea Internetului, la încălcarea drepturilor ce garantează confidenţialitatea datelor personale şi libera exprimare", se mai arată în comunicat.

Cele mai multe suspiciuni se referă la cenzurarea Internetului şi la încălcarea drepturilor ce garantează confidenţialitatea datelor personale şi libera exprimare.

Ce este ACTA?

Acordul comercial de combatere a contrafacerii ( Anti-Counterfeiting Trade Agreement, abreviat ACTA ) este un tratat comercial plurilateral propus ca răspuns la "creşterea globală a comerţului cu bunuri contrafăcute şi lucrări protejate de drepturi de autor".

Domeniul de aplicare al ACTA este larg şi include contrafacerea bunurilor fizice cât şi "distribuirea prin internet şi tehnologia informaţiei".

În octombrie 2007 Statele Unite, Comunitatea Europeană, Elveţia şi Japonia au anunţat că vor negocia ACTA.

Mai mult, următoarele ţări s-au alăturat negoceirilor: Australia, Coreea de Sud, Noua Zeelandă, Mexic, Iordania, Maroc, Singapore, Emiratele Arabe Unite şi Canada.

Negocierile ACTA au fost secrete până pe 22 mai 2008 cînd un document despre tratatul propus a fost publicat pe Wikileaks, iar în scurt timp şi ziarele au scris despre negocierile secrete.

Din 23 august 2011, textul acordului se regăseşte oficial pe site-ul Comisiei Europene.

Acesta este disponibil în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene şi conţine 51 de pagini.

Titlul oficial al documentului este Acord comercial de combatere a contrafacerii între Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, Australia, Canada, Japonia, Republica Coreea, Statele Unite Mexicane, Regatul Maroc, Noua Zeelandă, Republica Singapore, Confederaţia Elveţiană şi Statele Unite ale Americii.

Manifestaţii în Europa împotriva acordului ACTA

Manifestaţii de amploare la nivel european, inclusiv în România, vor avea loc sâmbată, împotriva acordului privind pirateria pe Internet, ACTA, semnat la sfârşitul lunii trecute de toate ţările UE.

Zeci de mii de oameni şi-au anunţat prezenţa prin intermediul reţelelor sociale la proteste organizate în toată Europa.

România a semnat tratatul anti-piraterie ACTA

La sfârşitul lunii ianuarie, România a semnat tratatul anti-piraterie ACTA şi documentul a fost publicat integral pe site-ul Ministerului Economiei, care poate fi descărcat de aici.

22 de state membre UE au semnat la Tokyo Tratatul Comercial Anti-Contrafacere.

Printre cele 22 de state semnatare se află şi România, a cărei reprezentanţi au luat această decizie fără o dezbatere publică.

Semnarea tratatului a creat ecouri puternice la nivel mondial în spaţiul virtual.

Cu toate că, potrivit Parlamentului European, scopul acordului (între UE, SUA, Australia, Canada, Japonia, Mexic, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore, Coreea de Sud şi Elveţia) este acela de a consolida respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv online şi de a combate contrafacerea şi pirateria pentru bunuri precum haine de lux, muzică şi filme, internauţii se tem că temuta lege ar putea permite cenzura în spaţiul online.

Gruparea de hackeri Anonymous le-a transmis la sfârşitul lunii ianuarie un mesaj de avertizare românilor în care specificau că tratatul ACTA va limita libertatea de exprimare şi va fi primul pas către dictatura pe Internet.

"Ar trebui să ştiţi că dincolo de jocuri video, filme şi divertisment în general, există lucruri importante care îi aduc pe oameni împreună: comunicarea. Dreptul de a furniza şi primi informaţie este luat odată ce ACTA a fost semnat. Trebuie să realizaţi că acesta este primul pas către o dictatură care va limita libertatea de exprimare, drepturile noastre şi, în cele din urmă, dreptul de a trăi pe această planetă. Dar să nu vă temeţi deoarece Anonymous este de partea voastră", se arată în mesajul transmis pe YouTube.

Din fericire, simpla semnarea a acordului nu înseamnă şi punerea sa în practică.

Potrivit regulilor de procedură şi Parlamentul European trebuie să-şi dea avizul pe această temă.

Astfel, după semnarea de către UE şi statele membre, Parlamentul European va fi notificat în mod oficial pentru a iniţia procedura consimţământului.

De asemenea, ar putea avea loc, potrivit Comisiei Europene, o audiere publică, iar votul va avea loc cel mai probabil la sfârşitul verii anului 2012.