Moneda unică europeană a împlinit, pe 1 ianuarie, 10 ani.

Anul trecut a fost marcat de discuţii îndelungate despre salvarea monedei euro, însă aproape nimeni nu doreşte întoarcerea la monedele naţionale.

Pieţele financiare utilizau euro încă din 1999, însă abia la 1 ianuarie 2002 moneda unică a fost lansată în 12 state europene, mărcile germane şi francii aflându-se printre monedele care au devenit istorie.

Euro a fost privit ca soluţia cea mai bună pentru crearea unui cadru stabil pentru afacerile internaţionale, pentru că, în acest fel, banii aveau aceeaşi valoare.

Practic, nu mai era nevoie de niciun schimb valutar.

În momentul de faţă aproximativ 332 de milioane de persoane, din 17 ţări folosesc euro ca monedă principală.

Potrivit Băncii Centrale Europene, pe piaţă se află 870 de miliarde de euro.

Avantajele monedei unice europene sunt, potrivit specialiştilor, asigurarea unui mediu mai sigur pentru companii, preţuri stabile pentru cumpărători şi o identitate a Europei.

De partea cealaltă se află euroscepticii, care au văzut în trecerea la euro doar creşteri de preţuri.

Cu aproape 27 de procente din rezervele statelor, euro este a doua monedă de rezervă din lume, la distanţă mare după dolar care deţine 61%.

Cu toate acestea, euro se află mult în faţa lirei sterline.

De menţionat că stabilitatea monedei creşte cu cât mai multe state au rezerve în euro.

Euro, salvat în ultimul moment

Criza datoriilor, care a prins amploare anul trecut, a evidenţiat deficitele instituţionale din zona euro, apreciază unii analişti europenei.

Criza datoriile suverane a afectat serios stabilitatea ţărilor din zona euro, ajungându-se să se vorbească despre dispariţia monedei unice.

Luna trecută însă, statele din zona euro au căzut de acord să întărească disciplina bugetară, prin amendarea Constituţiei.

Oficialii statelor din zona euro, reuniţi într-un summit crucial la Bruxelles, au decis încheierea unui acord fiscal, menit să salveze euro.

Acesta include măsurile pe care 17 ţări membre din zona euro, au anunțat că sunt dispuse să le adopte pentru întărirea disciplinei fiscale în zona euro.

La cele 17 țări se vor alătura benevol, șase ţări membre ale Uniunii, care nu au adoptat încă moneda unică, printre care şi România.

Bulgaria, Danemarca, Letonia, Lituania și Polonia au anunţat deja că vor semna și ele acest acord fiscal, iar alte trei state, urmează să îşi consulte parlamentele.

Documentul care ar urma să fie adoptat în următoarele luni, trasează limite ale deficitului structural, vorbeşte de bugete echilibrate, permite Comisiei să monitorizeze programele de reformă şi bugetele ţărilor cu un deficit prea mare.

Este vorba în principal, despre înăsprirea regulilor referitoare la deficitul excesiv, adică despre sancţiuni ce vor intra în vigoare automat când o ţară va depăşi pragul de 3% din PIB permis pentru deficitul bugetar.

Mecanismul permanent de salvare a ţărilor cu probleme, care ar urma să funcţioneze din vara viitoare, va dezbate şi coordona toate politicile economice ale ţărilor din zona euro.

2012, "cel mai greu test" pentru moneda euro

Liderii Uniunii Europene au avertizat că 2012 va fi un an dificil, pe fondul eforturilor de soluţionare a crizei din zona euro, criză survenită la zece ani de la lansarea monedei unice europene.

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a declarat că Europa se va confrunta în 2012 cu "cel mai greu test din ultimele decenii" şi a adăugat că ar trebui ca întreg continentul să acţioneze unit.

Preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, a declarat că nu s-a încheiat criza.

Opinia generală a economiştilor şi analiştilor economici este aceea că Europa va intra din nou în recesiune în 2012.

Chiar şi Germania, cea mai puternică economie din UE, nu va înregistra o creştere economică prea mare, potrivit analiştilor, relatează BBC, Serviciul mondial.

Criza euro afectează economia mondială

Directorul general al FMI, Christine Lagarde, avertizează că, criza din zona euro ar putea afecta întreaga lume.

Economia mondială se află într-o situaţie periculoasă, a avertizat directorul general al FMI, Christine Lagarde, într-un interviu.

Ea atrage atenţia că întreaga lume ar putea suferi din cauza crizei din zona euro şi i-a sfătuit pe liderii europeni să vorbească pe o singură voce şi să anunţe un plan şi un calendar clar pentru soluţionarea crizei datoriilor.

Bătrânul Continent se scufundă în recesiune, frânează comerţul mondial şi producţia, iar criza sa financiară se extinde devenind o "criză de încredere în datoriile publice şi în soliditatea sistemului financiar", este de părere directorul general al FMI în interviul acordat publicaţiei "Journal du Dimanche".

America, principalul partener al Europei, este afectată.

La fel şi ţări emergente precum China, Brazilia sau Rusia, "unde previziunile de creştere sunt revăzute în scădere".

La sfârşitul lui ianuarie, FMI îşi va publica previziunile economice mondiale.

România vrea să adere la euro, în 2015

Pentru a intre în zona euro, România trebuie să-şi consolideze actualul model economic.

Chiar preşedintele Traian Băsescu declara că România nu exclude posibilitatea intrării în zona euro în 2015.

El susţine că o amânare până în 2020 ar însemna eliminarea obiectivelor de performanţă.

În viziunea preşedintelui, consolidarea actualului model economic, pe care îl consideră performant, este una dintre soluţiile de stabilizare.

Şeful statului a subliniat că anul viitor, Executivul va trebui să se gândească la noi măsuri de sprijinire a exportatorilor şi a explicat că ţara nu va fi performantă atâta timp cât nu va exista un echilibru perfect între exporturi şi importuri.