Într-un interviu acordat realizatorului RRA, Nicu Popescu, secretarul de stat al românilor de pretutindeni, Eugen Tomac a respins acuzaţiile potrivit cărora atitudinea României ar fi determinată de tratamentul care îi este aplicat la intrarea în Spaţiul Schengen.

"Cred că trebuie să subliniem foarte clar că dorinţa României nu este de a bloca accesul Serbiei în Uniunea Europeană. Ceea ce dorim noi şi cerem de la partenerii noştri sârbi, de la vecinii noştri, ca statul sârb să respecte, să garanteze respectarea minorităţii naţionale române în Serbia", a spus el.

Tomac a subliniat că România cere "garanţii reale" pentru că este vorba despre o cumunitate de peste 250.000 de persoane de etnie română.

Secretarul de stat a subliniat că solicită statului sârb să existe clase de predare în limba maternă pentru comunitatea română.

"Noi cerem garanţii reale, astfel încât românii din Valea Timocului - pentru că vorbim despre o comunitate de peste 250.000 de persoane aparţinând minorităţii naţionale române, care se consideră drept vlahi, dar este o terminologie pe care o foloseşte statul sârb şi nu numai în ceea ce priveşte românii din această zonă, ei nu sunt altceva decât vorbitori ai limbii române, prin urmare tot români, să fie recunoscuţi ca atare de către statul sârb, să nu existe o divizare a minorităţii române, iar solicitarea noastră este expresă şi vrem ca, începând din toamna anului viitor, să existe clase cu predare în limba maternă în aceste comunităţi, să existe recunoscute judisdicţia Bisericii Ortodoxe Române pe întreg cuprinsul Serbiei", a spus el.

El a adăugat că statutul minorităţilor românilor din Serbia se referă la comunităţile de români de pe întreg teritoriul ţării şi a anunţat că toate comunităţile româneşti trebuie să fie recunoscute de Belgrad.

Întrebat de ce există diferenţieri între recunoaşterea statutului minorităţii române de la Nord de Dunăre şi în zona Tisei, deci Banatul Sârbesc, în Voivodina, în genereal între Valea Moravei, Valea Timocului, Dunăre şi în zona Munţilor Homolie, Eugen Tomac a răspuns că "există o moştenire a administraţiei de la Belgrad în ceea ce priveşte tratamentul aplicat românilor de la sud de Dunăre".

"...românii din această zonă nu au fost niciodată recunoscuţi şi au fost supuşi unui intens proces de asimilare. Au fost sârbizate numele, astăzi nu mai vorbim de faptul că nu au existat aceste instrumente elementare pentru a-şi păstra identitatea, mă refer la educaţie în limba maternă, libertatea religioasă în limba maternă şi, sigur, instrumente ce ţin de comunicare, deci presă în limba română. Din acest punct de vedere, statul sârb nu a făcut decât să preia o moştenire în ceea ce priveşte abordarea acestei problematici şi astăzi ne-am trezit în faţa unei realităţi extrem de dificil de gestionat, dar pentru care există soluţii, pentru că mecanismele europene la care şi Serbia a aderat - şi aici mă refer la Convenţia-cadru privind protecţia minorităţilor - precizează foarte clar că un stat european trebuie să creeze condiţii astfel încât o minoritate să se simtă în siguranţă în ceea ce priveşte păstrarea propriei identităţi, păstrarea propriilor valori", a mai precizat secretarul de stat al românilor de pretutindeni, la Radio România Actualităţi.