Premierul, Emil Boc, consideră că, prin noul Cod al Muncii, românii îşi vor găsi mai uşor un loc de muncă sau chiar un al doilea serviciu, şi vor fi şi mai bine plătiţi.

Un alt element important îl constituie şi diminuarea muncii la negru, întrucât Guvernul şi-a propus înăsprirea pedepselor angajatorilor care folosesc salariaţi fără carte de muncă.

"Mai mulţi oameni vor fi asiguraţi la pensie, la şomaj sau la asigurări de sănătate, pentru că un contract de muncă îţi oferă aceste garanţii cu privire la dreptul la pensie sau la asistenţă medicală sau la şomaj; or, atâta vreme cât munceşti la negru, o asemenea protecţie îţi lipseşte", a explicat premierul.

Emil Boc a adăugat că este nevoie de o flexibilizare a pieţei muncii, ca urmare a integrării României în Uniunea Europeană, precum şi a crizei mondiale, care a dovedit că există reale probleme în legislaţia muncii.

"Această criză ne-a arătat că România are probleme cu legislaţia muncii, din perspectiva posibilităţii ca cetăţenii acestei ţări să-şi poată găsi mai uşor un loc de muncă şi să nu aibă bariere de natură legislativă în calea aceasta a ocupării unui nou loc de muncă. De altfel, într-un clasament, realizat de World Economic Forum, România este pe locul 114, din 139 de ţări, în ceea ce priveşte rigiditatea pieţei muncii", a susţinut Emil Boc.

Majorarea perioadei contractului de muncă pe periodă determinată de la doi, la trei ani, a perioadei de probă pentru funcţiile de execuţie de la 30, la 90 de zile, iar pentru funcţiile de conducere la 120 de zile, precum şi măsuri aspre pentru cei care utilizează munca la negru, sunt doar câteva dintre modificările noului Cod.

În pivinţa duratei maxime a timpului de muncă, premierul a precizat că acesta rămâne, ca şi până acum, la 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.

"Singura modificare substanţială este aceea că, deci calculăm media de 48 de ore pe săptămână, nu la trei luni, ci la patru luni. De ce facem asta? Pentru că sunt foarte multe activităţi sezoniere în construcţii sau în turism, unde este nevoie să ai o mai mare flexibilitate a relaţiei dintre angajator şi angajat, cu privire la durata de muncă pe care o prestează, tipului de muncă pe care o prestează un salariat", a afirmat premierul.

Contractele de muncă

Referindu-se la contractele colective de muncă, premierul a declarat că noul Cod al Muncii nu este făcut pentru a întări poziţiile unor lideri de sindicat, fie ei şi de nivel naţional.

"Actualul Cod al Muncii nu desfiinţează contractele colective de la nivel naţional, ci doar stabileşte ca această temă se va reglemenata prin legea contractelor colective de muncă ce urmează să fie adoptată după Codul Muncii. Acest lucru l-am stabilit şi la nivelul coaliţiei şi l-am comunicat şi sindicatelor", a declarat premierul.

.
Exectivul a decis să-şi angajeze răspunderea pentru proiectul Codului Muncii, fără acordul confederaţiilor sindicale şi fără avizul Consiliului Economic şi Social.

"Acest Cod nu este făcut în interesul sindicatelor, este adevărat, dar, nici împotriva lor", a susţinut Emil Boc

Ministrul Muncii, Ioan Botiş, a afirmat că proiectul Codului Muncii nu prevede abrogarea legislaţiei privind contractele colective de muncă.

"Noul Cod al Muncii nu dereglementează, în niciun fel, concedierea ori individuală, ori colectivă ca procedură. În cazul concedierilor colective, trebuie respectate absolut aceleaşi proceduri ca cele prevăzute în actualul Cod al Muncii, proceduri care prevăd şi salarii sau plăţi compensatorii şi care rămân în vigoare. Dar vine şi spune un lucru extrem de corect: după ce am terminat raporturile de muncă, eu, ca angajator, nu mai pot să am obligaţii faţă de tine ca fost angajat. Această obligaţie o are statul român. Pentru că statul român, sau statului român i se plătesc contribuţii".

Codul Muncii nu încalcă directivele UE

El a mai spus că modificările aduse Codului muncii nu încalcă nicio directivă europeană, însă România are nevoie de mai mulţi salariaţi, iar modificarea propusă la Codul muncii susţine această idee.

"Sprijinim munca celor care se trezesc în fiecare dimineaţă, a celor ce ştiu că au responsabilităţi faţă de familie şi munca celor ce dau şi ţării prin contribuţiilor lor (...) S-au făcut mai multe afirmaţii referitoare la directivele europene pe care le încălcăm. Nu încălcăm nicio directivă. Am creat o legislaţie în avantajul României şi al românilor. Trebuie să devenim mai competitivi la nivel regional", a afirmat ministrul muncii.