Este principalul argument invocat, în ultimele luni, de Executiv, pentru a susţine atât nevoia de schimbare, cât şi modul prin care este promovată legea prin clasica, deja, angajare a răspunderii.



Intrarea României în Uniunea Europeană şi criza economică mondială au fost două dintre cele mai importante argumente care au impus modificarea actualului Cod al Muncii, aflat în vigoare din 2003.



Premierul Emil Boc a explicat , în discursul său, de ce era nevoie de o mai mare flexibilitate a relaţiilor de muncă, dar şi de o armonizare a legislaţiei din ţară cu cea europeană.



"În primul rând, intrarea României în Uniunea Europeană şi necesitatea de a pune în acord Codul Muncii cu directivele europene în materie, în al doilea rând, criza economică globală, care nu a ocolit nici România, ne-a demonstrat că avem nevoie de o mai mare flexibilitate a relaţiilor de muncă", a argumentat premierul.



Pe de altă parte, şeful Executivului a cerut parlamentarilor să accepte noul Cod al Muncii, susţinând că prin modificările propuse, printre altele, se va reduce munca la negru sau angajatorii vor putea angaja mai uşor.



"Scopul modificării Codului Muncii este, în primul rând, acela de a crea mai multe locuri de muncă în România, adică prin modificările pe care le propunem, pe de o parte, angajatorii vor putea angaja mai uşor, pe de altă parte, salariaţii îşi vor putea găsi mai uşor un loc de muncă în România", a explicat şeful executivului.



Premierul Emil Boc a angajat răspunderea Guvernului pe Codul Muncii în faţa unei săli pe jumătate plină, întrucât în sală nu au fost prezenţi reprezentanţii opoziţiei, care au anunţat că vor depune o moţiune de cenzură, informează redactorul RRA.