Premierul solicita presedintelui CCR , Augustin Zegrean şi judecatorilor Curtii să constate existenţa unui conflict juridic între Guvern şi Parlamentul României, şi să constate blocajul dintre cele două autorităţi publice, blocaj ce poate fi înlaturat numai prin continuarea procedurii parlamentare de angajare a raspunderii guvernamentale asupra proiectului Legii Educatiei Nationale.

Emil Boc susţine că, acest conflict este unul de natură constituţională, generat de refuzul Parlamentului de a permite prezentarea şi dezbaterea în şedinţa comună a celor două Camere a moţiunii de cenzură depusă la data de 29 Octombrie 2010.


Premierul, precizează în documentul înaintat, luni, Curţii Constituţionale că, odată angajată răspunderea Guvernului în faţa Parlamentului, ea nu mai poate fi stopată, procedura necesitând parcurgerea tuturor etapelor.


Altfel, opinează, şeful executivului, ar însemna că ori de câte ori Guvernul, după angajarea răspunderii, crede că ar exista riscul să treacă moţiunea Opoziţiei, să-şi poată retrage angajarea răspunderii si să ceară stoparea procedurilor.


" Refuzul Parlamentului de a trece la următoarea la etapă a acestei proceduri este, în opinia premierului, unul lipsit de justificare constituţională, întrucât poate da naştere, prin refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligaţia sa, cum ar fi dezbaterea moţiunii de cenzură înregistrate, la un veritabil conflict juridic între Guvern şi Parlament" explică premierul.


În sesizarea transmisă Curţii sunt amintite în detaliu şi etapele parcurse, de la luarea deciziei angajării răspunderii Guvernului pe proiectului Legii educaţiei naţionale, până la asumarea propriu - zisă în faţa Parlamentului.

Se argumentează şi faptul că, întreg calendarul procedurii asumării răspunderii Guvernului a fost adoptat în unanimitate de către membri Birourilor permanente ale celor două Camere.


În plus, stabilind data prezentării proiectului de lege, Parlamentul, prin birourile permanente celor două Camere, a permis Guvernului să îşi angajeze răspunderea asupra Proiectului Legii educaţiei naţionale.

În consecinţă, procedura asumării nu numai ca a fost declanşată şi s-au desfăşurat primele etape ale acesteia, dar ea a fost neîndoielnic acceptată de Parlament.


Este amintită şi depunerea moţiunii, pe 29 Octombrie 2010 , de cei 137 de parlamentari ai PNL şi PSD, moţiune care nu a fost prezentată în şedinţa comună a celor două camere, nici după expirarea termenului legal.


Emil Boc, mai arată în sesizare că, atât angajarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului, cât şi a moţiunii de cenzură au o serie de consecinţe, atât politice, cât şi juridice.


Prezentarea, dezbaterea şi votul asupra moţiunii de cenzură reprezintă dreptul Guvernului de a verifica dacă se mai bucură de încrederea acordată de Parlament.


De cealaltă parte, prezentarea şi dezbaterea moţiunii de cenzură ţin de funcţia de control parlamentar. În acest context apare ca lipsit de suport legal refuzul de a permite prezentarea moţiunii de cenzurii şi, ulterior, dezbaterea şi votarea acesteia.