O dublă celebrare a Constituţiei României are loc în această dimineaţă, la Bucureşti.

O şedinţă festivă în Aula Patriarhiei marchează împlinirea a 150 de ani de la adoptarea Constituţiei din 1866 şi a unui sfert de veac de la cea din 1991.

Statul român a avut mai multe constituţii de-a lungul timpului şi Legea fundamentală a fost supusă mai multor revizuiri.

Prima Constituţie a României a fost adoptată în 1866 şi a consacrat din punct de vedere juridic, pentru prima dată în istoria ţării noastre, caracterul indivizibil al statului român, care din acel moment a primit numele oficial de România.

Au urmat noi legi fundamentale, în 1923, considerată prima Constituţie democratică, şi în 1948, când s-a instaurat regimul comunist şi s-a deschis calea către un regim totalitar.

1991, revenirea la democraţie

Revenirea la democraţie a fost consfinţită prin Constituţia din 1991.

A fost prima Constituţie a statului român adoptată de o adunare constituantă special aleasă în acest scop.

După un an şi jumătate de dezbateri, în decembrie 1991, poporul român a fost chemat la urne.

A fost prima noastră Constituţie aprobată în urma unui referendum naţional, iar România, prima ţară dintre fostele state socialiste care a aprobat în acest mod Constituţia.

Potrivit specialiştilor, cele mai valoroase tradiţii constituţionale au fost preluate din Legea fundamentală din 1923.

Astfel, s-a revenit la declararea României ca stat naţional unitar, independent şi suveran.

Sunt reluate într-un capitol important drepturi fundamentale ale cetăţenilor, cum ar fi cel de proprietate, libertatea religiei şi a gândirii.

Nu în ultimul rând, România este prima ţară europeană care a înscris în Constituţie dreptul organizaţiilor minorităţilor naţionale de a fi reprezentate în parlament.