Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului Militar va continua, de marţi, ancheta demarată pe marginea accidentului aviatic din Munţii Apuseni.

Procurorii din Alba Iulia şi-au declinat competenţa, deoarece nu au atribuţii pentru audierea angajaţilor unor instituţii militarizate sau centrale.

Parchetul General transmite că din actele de urmărire penală realizate până acum se impune audierea unor persoane din cadrul unor instituţii centrale ale statului cu atribuţii în gestionarea situaţiei de urgenţă, în urma accidentului de aviaţie din Munţii Apuseni.

În perioada în care Codruţa Kovesi asigura însă conducerea Parchetului General, transferul speţei era hotărât la doar o zi sau două de la deschiderea unui astfel de dosar complex în ţară.

Procurorii din Alba Iulia au realizat mai multe expertize

Procurorii din Alba Iulia au realizat expertize, cercetarea locului unde s-a produs accidentul, ridicarea mijloacelor materiale de probă, precum aparatul GPS şi staţia /ELT/ şi audierea persoanelor vătămate în accident, dar şi a celor care au participat în diferite calităţi la operaţiunile de salvare.

Marţi, copilotul Răzvan Petrescu, încă internat la secţia de terapie intensivă a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă din Cluj a fost audiat timp de trei ore pe marginea modului în care s-a desfăşurat zborul şi acţiunile care au urmat.

Mai exact, procurorii au fost interesaţi să afle cu cine s-a ţinut legătura telefonică pentru salvarea lor şi cum au decurs operaţiunile văzute de pasagerii avionului prăbuşit.

Desigur, copilotul este şi singurul în măsură acum să ofere informaţii despre condiţiile de zbor şi comunicaţiile cu autorităţile în domeniul aviaţiei.

Procurorul şef de la Parchetul de lângă Curtea de Apel Alba Iulia, Augustin Lazăr, anunţa, marţi, într-o conferinţă de presă neaşteptată nici de el, întrucât trebuia doar să prezinte într-un cadru restrâns un raport pe marginea anchetei, că intrarea în vigoare a noilor Coduri a determinat o reevaluare a competenţelor şi posibilitatea transferului speţei la Parchetul Militar, şi această pentru că în dosar se impunea şi audierea unor angajaţi din cadrul structurilor militarizate sau centrale.

"Există suspiciunea unei conduite culpabile din partea unor persoane care au făcut parte din celulele de criză din instituţiile centrale ale statului. Acele celule de criză au fost coordonate de persoane care au calitatea de ministru", a spus Augustin Lazăr.

Ministrul transporturilor, Ramona Mănescu, "nu are ce să-şi reproşeze"

Între timp, ministrul transporturilor, Ramona Mănescu, a spus că nu are ce să-şi reproşeze în privinţa gestionării acestui caz, mai ales că măsurile administrative au fost, deja, luate, referindu-se, desigur, la schimbările din funcţii dispuse la scurt timp de la accident.

De altfel, ea a apreciat şi că urmările accidentului ar fi fost tratate într-un mod pe care l-a catalogat drept politic, pe motiv că s-ar fi exagerat foarte mult, fără a fi ascultate părerile adevăraţilor experţi, iar declaraţiile referitoare la vehicularea unor informaţii eronate cu privire la localizarea epavei ar fi fost, în opinia Ramonei Mănescu, nişte speculaţii.

"Nu cred că STS-ul, în mod voit, sau cineva, în mod voit, a dat nişte coordonate eronate. Deci, e prea mult să acuzăm oamenii fără fundament", a spus Mănescu.

Până acum au fost audiaţi 28 de martori din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, SMURD, silvic, jandarmi, localnici, precum şi cei cinci supravieţuitori.

S-au întocmit, de asemenea, rapoarte medico-legale şi s-au solicitat documente relevante de la instituţiile în cauză.