Numai unul din 50 de români ar sesiza Avocatul Poporului sau un organism independent intern dacă i-ar fi încălcate drepturile fundamentale, în contrast semnificativ cu media la nivelul Uniunii Europene, unde unul din cinci cetăţeni ar face apel la Ombudsman într-o astfel de situaţie, conform unui sondaj Eurobarometru făcut public luni de Comisia Europeană.

Potrivit sondajului, numai doi la sută din români au afirmat că ar face apel la Ombudsman sau la un organism independent intern dacă ar simţi că ar fi încălcate prevederile Cartei drepturilor fundamentale şi ar dori să depună o plângere.

La nivelul Uniunii Europene, 20 la sută din cetăţeni ar sesiza Avocatul Poporului în astfel de cazuri.

În schimb, românii ar apela mai curând la o instanţă internă (28 la sută; 21 la sută la nivelul UE), la o instituţie UE precum Comisia sau Parlamentul (26 la sută; 19 la sută în UE) sau poliţie (24 la sută; 19 la sută în UE).

În plus, şapte la sută din români (nouă la sută din europeni) ar sesiza guvernul, iar patru la sută (nivel similar cu media UE) ar face apel la o organizaţie nonguvernamentală (ONG), dacă ar simţi că le-ar fi încălcate drepturile fundamentale.

40 la sută dintre români nu au auzit despre Carta Drepturilor UE

Datele sondajului Eurobarometru mai relevă că 40 la sută din români nu au auzit niciodată despre Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (36 la sută la nivelul UE), 52 la sută au auzit despre Cartă, dar nu sunt siguri la ce se referă (53 la sută în UE), iar opt la sută ştiu exact la ce se referă documentul (11 la sută în UE).

Pe de altă parte, 86 la sută din români (71 la sută din europeni) consideră Carta obligatorie din punct de vedere legal, adică orice instanţă din UE poate asigura respectarea drepturilor stipulate în document, iar 9 la sută nu o consideră obligatorie (20 la sută la nivelul UE).

Conform sondajului Eurobarometru, numărul cetăţenilor europeni care ştiu de existenţa Cartei a crescut (64 la sută din toţi europenii, faţă de 48 la sută în 2007).

45 la sută din numărul scrisorilor primite de Comisie de la cetăţeni privind chestiuni legate de drepturile fundamentale se refereau la situaţii în care Carta se putea aplica.

65% din europeni susţin că ar dori să afle mai multe despre organismele la care trebuie să apeleze în cazul în care drepturile prevăzute de Cartă le sunt încălcate, relevă sondajul Eurobarometru.

Ce este Carta Drepturilor Fundamentale a UE?

Carta se aplică statelor membre atunci când pun în aplicare legislaţia UE.

Fiecare stat membru al UE protejează drepturile prin propria Constituţie şi prin instanţele sale naţionale.

Carta nu este un substitut al acestora. În aceste cazuri, dacă o persoană consideră că i-au fost încălcate drepturile, trebuie, în primul rând, să introducă o acţiune în faţa unei instanţe naţionale sau să solicite ajutorul unui avocat al poporului naţional.

Carta Drepturilor Fundamentale a UE este în vigoare şi are caracter juridic obligatoriu de peste doi ani şi instituie drepturi fundamentale precum libertatea de expresie şi protecţia vieţii private, notează Agerpres.

Principalul rol al Cartei este de a garanta faptul că instituţiile UE respectă drepturile fundamentale atunci când pregătesc noi acte legislative europene.

Potrivit Comisiei, Carta câştigă o contribuţie tot mai mare la hotărârile adoptate de instanţe. În 2011, numărul hotărârilor în care se citau drepturi fundamentale prevăzute de Cartă a crescut cu 50 la sută, atât la nivelul UE, cât şi la nivel naţional