Bucureştiul este din nou în vizorul instituţiilor financiare internaţionale.


Timp de două săptămâni, reprezentanții FMI, ai Comisiei Europene şi ai Băncii Mondiale vor discuta cu autorităţile, cu reprezentanţi ai partidelor politice, ai sindicatelor şi ai mediului de afaceri, băncilor şi societăţii civile.


În martie, autorităţile române au decis să prelungească înţelegerea cu FMI printr-un acord de acest tip în valoare de 3 miliarde de drepturi speciale de tragere, adică de 3 miliarde de euro.


Acordul este însoţit de o asistenţă, tot de tip preventiv, de 1,5 miliarde de euro de la UE şi de un împrumut de 400 de milioane de euro de la Banca Mondială.


Potrivit analistului Răzvan Voican, obiectivele asumate prin acest acord sunt ambiţioase, iar realitatea nu este de partea autorităţilor române.


”Un punct important pe agenda discuţiilor va fi rectificarea bugetară din acest an. Va fi foarte important de văzut cum evoluează încasările bugetului în a doua jumătate a anului - practic, când se duce efectul statistic al majorării TVA din urmă cu un an. Deficitul s-a menţinut destul de confortabil în semestrul I, însă ar putea apărea presiuni din cauza nevoii de cheltuieli mai mari pentru investiţii”, afirmă Răzvan Voican.


Analistul apreciază totodată că discuţiile s-ar putea complica de pe zona restructurării şi a privatizării companiilor de stat, unde Guvernul nu a făcut progrese.


”Vedem că a murit practic şi discuţia privind introducerea managementului privat în companiile de stat, nu s-a mai auzit nimic despre acest subiect, deşi Guvernul şi-a luat angajamente în acest sens. De asemenea, nu a apărut nimic legat de strategia de eficientizare a companiei TAROM, care ştim că a înregistrat pierderi foarte mari şi, la fel, Guvernul a promis aici o strategie şi chiar pregătirea găsirii unui investitor”, susține Răzvan Voican.


Potrivit analistului, nu în ultimul rând, arieratele rămân o problemă foarte mare.


”Acestea, în loc să fie duse spre zero, cum, la fel, se angajase Guvernul, chiar au crescut în ultimele luni şi va fi foarte greu de explicat de ce se întâmplă acest lucru, de ce mai ales companiile de stat continuă să acumuleze astfel de datorii către bugetul de stat şi către alte companii private, şi există riscul ca de această dată FMI să nu mai închidă ochii atât de uşor la această problemă”, a mai declarat, pentru RRA, Răzvan Voican.