Executivul mizează pe 90.000 de noi slujbe ce ar urma să apară, datorită acestor modificări în perioada următoare şi care ar reduce din ponderea muncii la negru, rezultate de care opoziţia, însă, se îndoieşte şi răspunde printr-un proiect propriu de reformare a pieţei muncii, dar şi prin această moţiune de cenzură la adresa guvernului în care sunt preluate multe dintre nemulţumirile sindicatelor.


Dezbaterile opoziţiei vor avea loc înaintea citirii textului moţiunii.


Din calculul mandatelor parlamentare, teoretic, iese câştigătoare puterea, care deţine suficienţi deputaţi şi senatori pentru ca moţiunea să nu treacă.


Pentru a fi siguri de fidelitatea parlamentarilor puterii, conducerile partidelor din arcul guvernamental au hotărât că aceştia să aibă un comportament asemănător celui de la moţiunile de cenzură precedente, adică să fie prezenţi în sală, dar să nu voteze.


Liderul senatorilor PDL, Cristian Rădulescu spune că astfel se evită eventuale speculaţii legate de voturi în favoarea moţiunii venite din partea parlamentarilor de la putere.


"Pentru a nu fi după aceea discuţii aiuritoare despre faptul că voturile date moţiunii ar fi provenit şi de la PDL, vom sta în bancă, vom face act de prezenţă şi nu vom vota", a afirmat Cristian Rădulescu.


Deputatul PDL, Mircea Giurgiu, cel care a criticat modul în care a fost adoptat Codul Muncii de către guvern, nu este de acord cu decizia partidului şi spune că sunt şanse de 50% să voteze moţiunea, dar o decizie finală o va lua miercuri.


Nici la UDMR nu există un acord unanim în ceea ce priveşte abţinerea de la vot.


Senatorul UDMR, Gyorgy Frunda, susţine că nu este de acord cu decizia de a interzice participarea la votul moţiunii de cenzură, deşi, adugă el, ar vota împotrivă.


Grupurile parlamentare se vor reuni înaintea dezbaterii moşiunii de cenzură pentru a lua o decizie finală legată de vot.


UDMR rămâne un partener fidel a guvernare şi din această poziţie nu va vota pentru o moţiune de cenzură.


Fidel rămâne şi UNPR, care se consideră un factor de stabilitate al actualului guvern.


Fidelitatea este însă recompensată cu bani pentru colegiile parlamentarilor puterii, cel puţin aşa susţine senatorul UNPR, Constantin Cibu.


"Guvernul are grijă de cel care îi sprijină şi UNPR-ul se consideră un factor de stabilitate, că dacă UNPR-ul nu ar fi votat cu guvernul, se prăbuşea demult şi atunci încearcă şi ei să fie cât se poate de recunoscători în treaba asta. Recompensă, fără mită", a declarat Constantin Cibu.


Executivul neagă că ar aloca fonduri pe criterii politice şi susţine că banii au fost daţi în baza Ordonanţei 7, emisă de guvernul Tăriceanu, în funcţie de stadiul investiţiilor aflate în derulare şi în baza cererilor de finanţare.


Parlamentarii puterii rămân aşadar uniţi în jurul guvernului care nu are emoţii în privinţa moţiunii de cenzură, întrucât opoziţia nu are suficiente voturi pentru a-l demite.


Reprezentanţii Uniunii Social Liberale sunt conştienţi că demersul lor nu are şanse de reuşită, dar, spun ei, au obligaţia ca partide de opoziţie să sancţioneze actualul guvern.


Parlamentarii celor trei partide vor fi prezenţi în sala de vot şi vor vota pentru demiterea executivului şi fac apel şi la o susţinere publică din partea celor direct afectaţi de prevederile Codului Muncii.


"Este inacceptabil din capul locului ca o lege de asemenea importanţă să intre în vigoare prin angajare de răspundere, pentru a 11-a oară de către acelaşi guvern sau în orice caz, de către acelaşi premier", susţine preşedintele PNL, Crin Antonescu.


Pentru ca moţiunea de cenzură să fie adoptată sunt necesare 236 pentru, din totalul de 471 de parlamentari. Documentul a fost semnat de 210 parlamentari ai opoziţiei.


Votul de miercuri va fi secret, cu bile.