Modificările care ar putea fi aduse acestuia ar urma să devină în scurt timp subiect de dezbatere publică.


Viitoarea dezbatere va aborda şi implicaţiile în plan naţional, după aplicarea legii fundamentale a Uniunii Europene şi în ce fel pot fi depăşite problemele apărute în timpul transpunerii obligaţiilor comunitare, în legislaţia naţională a fiecărui stat european.


Necesitatea regândirii cadrului legal şi a relaţiei juridice Parlament - Guvern, care ar trebui să fie una de cooperare, şi eficienţa actorilor naţionali, în politicile europene - au fost principalele teme abordate în timpul dezbaterilor.


Tratatul de la Lisabona oferă o putere mai mare Parlamentului European, instituţie care îşi doreşte, în acest moment, atât un rol decizional important, cât şi o implicare directă în procesul de negociere la nivelul Consiliului - a precizat consilierul prezidenţial pentru afaceri europeene, Leonard Orban, fost membru al Comisiei Europene.


În anumite domenii, România reuşise să se adapteze schimbărilor impuse de aplicarea tratatului, este nevoie însă de mai mulţi - spune Leonard Orban.


"Parlamentul României a fost un actor extrem de timid în acest proces. Nimeni nu a împiedicat Parlamentul României să analizeze anumite subiecte, să se autosesizeze şi să-şi pregătească opinii, pe chestiuni de importanţă majoră pentru România", susţine Leonard Orban.


Preşedintele Comisiei pentru politică externă, Titus Corlăţean, afirmă că rolul Parlamentului trebuie consolidat.


El susţine că hotărârea de guvern, în baza căreia este coordonată zona afecerilor europene, ignoră menirea Legislativului.


"Pentru motive care au mai fost explicate, au mai fost menţionate, dar, care, în esenţă, vizează existenţa unui blocaj instituţional, în dialogul între Guvern şi Parlament şi, probabil, tentaţia peremptorie, a oricărui guvern - de oriunde s-ar afla, inclusiv Guvernul României, indiferent de numele său, trebuie să fim oneşti - de a păstra controlul subiectelor. Cea mai mare greşeală. Pentru că diminuează din legitimitatea exprimării poziţiei naţionale", a declarat Titus Corlăţean.


Despre rolul parlamentelor naţionale, a vorbit secretarul de stat pentru afaceri europene, Bogdan Aurescu.


"Implicarea sporită, pe care parlamentele naţionale o dobândesc în afacerile europene, fără îndoială, contribuie la consolidarea dimensiunii democratice a Uniunii, crează o mai strânsă legătură între cetăţenii europeni şi instituţiile Uniunii, dar, în acelaşi timp, dă mai multă legitimitate a acţiunii în plan european", susţine Bogdan Aurescu.


Reprezentantul Departamentului pentru Afaceri Europene, Răsvan Horaţiu Radu, a precizat că, până la sfârşitul săptămânii, va fi supus dezbaterii publice aşteptatul proiect de lege privind coordonarea afacerilor europene.