Ministerul Sănătăţii analizează fiecare caz în parte de pe lista propunerilor de comasare sau transformare a spitalelor, dar insistă că acest proces este necesar.


Protestele continuă în ţară, angajaţii şi în unele cazuri, reprezentanţii administraţiei locale sau pacienţii instituţiilor vizate cer ca acestea să nu-şi piardă statutul.


Secretarul de stat Cristian Irimie aminteşte că îmbunătăţirea actului medical şi reducerea costurilor au fost principalele criterii care au stat la baza propunerilor şi dă din nou asigurări că locurile de muncă ale personalului nu sunt în pericol.


"Nu ne permitem să disponibilizăm personal medical din sistem. Nu am avut nici într-un caz dorinţa de a strica. De aceea şi acceptăm dialogul, de aceea şi acceptăm propunerile. Nimic nu este bătut în cuie şi faptul că noi am avut curajul să dăm această listă, s-o facem publică pentru a declanşa discuţii este un lucru care cred că ne dă şi nouă, cât de cât, un pic de credibilitate. Nu ne permitem să disponibilizăm personal medical din sistem. Nu am avut nici într-un caz dorinţa de a strica. De aceea şi acceptăm dialogul, de aceea şi acceptăm propunerile. Nimic nu este bătut în cuie şi faptul că noi am avut curajul să dăm această listă, s-o facem publică pentru a declanşa discuţii este un lucru care cred că ne dă şi nouă, cât de cât, un pic de credibilitate", a spus Irimie.

Lista spitalelor, încă în discuţie



Luni s-a discutat cazul Sanatoriului Mangalia, care ar urma să treacă în subordinea Sanatoriului din Techirghiol.


Conducerea instituţiei din Mangalia a prezentat un dosar bine documentat, a venit cu contraargumente şi a făcut propuneri prin care să se evite pierderea personalităţii juridice, după ce personalul medical a protestat luna trecută împotriva comasării.


Secretarul de stat, Cristian Irimie a subliniat însă, că profilul activităţii în acest caz nu se schimbă.


"Noi nu am dorit să schimbăm funcţionalitatea acestor sanatorii. Noi nu am dorit să intervenim cu nimic în ceea ce priveşte partea medicală a acestor sanatorii. Sanatoriul balnear şi dacă i-ar dispărea personalitatea juridică, tot acelaşi lucru ar face. Şi această listă este în discuţie, nu este finalizată", a spus Irimia.


Ministerul Sănătăţii urmează ca până la data de 1 aprilie să analizeze toate cele 182 de cazuri şi să studieze toate propunerile venite de la conducerile spitalelor aflate pe listele de comasare sau reprofilare. Abia apoi se va lua o decizie finală.


Protestele împotriva desfiinţării spitalelor continuă


Numeroase proteste au avut loc, luni şi în ultimele zile, la Spitalul Caritas din Bucureşti, în Câmpia Turzii sau Babadag.


Contraargumentele la intenţiile autorităţii centrale sunt numărul mare de persoane pe care le asistă din punct de vedere medical, precum şi investiţiile făcute în unităţile medicale.


La sfârşitul săptămânii trecute, însă, ministrul sănătăţii, Cseke Atilla, atrăgea atenţia asupra unei situaţii paradoxale apărute după anunţul cu privire la reorganizarea spitalelor.


"Impresia mea este că ne-am trezit brusc că toate spitalele funcţionează bine în România, toate lucrurile merg bine în România, că nu există nicio problemă, pacienţii sunt foarte mulţumiţi, avem personal medical calificat, avem dotări, aparatură corespunzătoare şi nu este nicio problemă. Eu, până acum ştiam că este altfel şi impresia mea şi datele şi informaţiile mele erau că anumite lucruri nu funcţionează bine la nivelul spitalelor şi este necesară o reformă chiar şi radicală şi nepopulară cum e reorganizarea spitalelor", susţine Cseke Atilla.


Acestor argumente li se adaugă în teritoriu cel al concurenţei, care ar urma să devină neloială între unităţi de dimensiuni diferite în acelaşi judeţ.


Autorităţile locale din Hunedoara nu par dispuse să cedeze spitalele


Prefectul Hunedoarei, Deszi Atilla, se întreabă cum ar reuşi spitalele mici din Valea Jiului să participe la licitaţii alături de cel municipal din Petroşani, în subordinea căruia ar urma să treacă unităţi de la Lupeni, Petrila şi Vulcan.



Pe lista spitalelor care urmează să fie comasate e şi cel de la Vulcan, care funcţionează de 100 de ani şi fost închis doar în timpul războiului.


Aici există singura secţie de boli infecţioase din Valea Jiului, care, în opinia directorului Mariana Mateescu, poate asigura alături de celelalte activităţi medicale, bugetul necesar funcţionării independente.


Avem o secţie unicat în Valea Jiului, cea de boli infecţioase, care are şi un compartiment pentru bolnavii de HIV-SIDA şi care aduce un beneficiu destul de mare. Cinci medici noi care au venit la spital măresc activitatea spitalului, deci se va mări şi bugetul, conform activităţii lor, susţine Mariana Mateescu.


În schimb, şefa Direcţiei de Sănătate Publică Hunedoara, Dumitra Ştefan, crede că numai în această formulă pot fi accesate fondurile din sănătate.


"Când n-o să aibă contract cu Casa de Asigurări, o să văd care dintre primării poate să dea 6-7-10 miliarde în fiecare lună, să se întreţină spitalul. Ăsta este riscul despre care povestim, că riscă toate spitalele să facă contract pe câte o bucăţică şi să nu se poată susţine şi să dispară toate", susţine Dumitra Ştefan.


Consiliile locale din Vulcan, Lupeni şi Petrila au respins comasarea spitalelor din aceste oraşe la cel din Petroşani, administraţiile locale fiind nemulţumite, printre altele, că nu se ţine cont de bolile profesionale ale minerilor sau de numărul mare al accidentelor de muncă, ce fac necesare spitalele din Valea Jiului.


Consilierul PRM, Dorel Şchiop, crede că autorităţile centrale nu au făcut niciun studiu serios atunci când au propus închiderea spitalului din Vulcan şi că nici cadrul legislativ nu permite asemenea iniţiative.


"Ai dat spitalul Consiliului local, lasă-l să-l administreze. Interesele oamenilor din aceste localităţi sunt foarte serios afectate, în ce sens? Contribuţiile lor la CAS vor fi administrate de altă autoritate publică locală, ca să nu mai spun că nu există o bază legală în care eu să finanţez o instituţie aflată în subordinea altei autorităţi publice locale", a precizat consilierul Dorel Şchop.


Autorităţile locale nu par deloc dispuse să cedeze spitalale vizate pentru comasare şi speră că până în aprilie proiectul Ministerului Sănătăţii va suferi amendamente care să permită menţinerea lor în formula actuală.


Cei mai afectaţi sunt localnicii din Ţara Haţegului, care vor avea de mers 50 de kilometri până la cel mai apropiat spital.