În şedinţa de miercuri a fost aprobată, între altele, modificarea articolului privind oficierea căsătoriilor în limba unei minorităţi la cererea părţilor în sensul ca acest lucru să fie posibil, dar în măsura în care ofiţerul de stare civilă cunoaşte limba minorităţii respective.


Discutarea articolelor cele mai disputate, cum este articolul 14 - referitor la posibilitatea statului de a modifica limitele administrativ-teritoriale în care minorităţile naţionale deţin o pondere semnificativă - nu a fost reluată, a precizat la finalul primei părţi a şedinţei secretarul comisiei, deputatul Sergiu Andon.


"Nu, nu s-au reluat dezbaterile pe articolele cele mai disputate.Probabil că se vor relua la sfârşit. Dacă le-am amânat, mergem ca să parcurgem cât mai mult din lege să se formeze un mod de conlucrare, încredere între părţi.(...) S-au parcurs alte 10 articole de lege, cu discuţii foarte deschise, uneori aprinse, dar în final cu ajungerea la formulări reciproc acceptabile şi care conturează, zic eu, o lege bună", a declarat la finalul primei părţi a şedinţei secretarul comisiei, deputatul Sergiu Andon.


Discuţiile pe articole în vederea întocmirii raportului vor continua până după-amiază.

Căsătoriile, oficiate în limba minorităţii




Un articol amplu dezbătut a fost cel despre permisele auto şi aici s-a mers la reglementarea generală, ca să poată susţine examenele auto şi în altă limbă acolo unde acest lucru se justifică.


"Căsătoriile şi ele pot fi oficiate, la cererea părţilor în limba minorităţii cu condiţia, însă, ca ofiţerul stării civile să cunoască acea limbă. Şi aici faţă de textul propus s-a ajuns la o redactare care e concordantă cu cea din Codul Civil, ceea ce e foarte important", a mai spus deputatul conservator.



Documente oficiale, traduse şi în limbile minorităţilor naţionale



Totodată, Sergiu Andon a mai dat exemplu de "discuţie fierbinte" între deputaţii din Comisia pentru drepturile omului reglementarea care priveşte posibilitatea unor emitenţi de a emite acte exclusiv în limbile minorităţilor naţionale.


"Opoziţia a semnalat două mari dezavantaje. Unul era acela că printre emitenţi în enumerarea lor erau menţionate autorităţile publice, ceea ce însemna că se pot emite şi acte publice numai în limbile minorităţilor naţionale şi că înscrisurile respective deveneau inaccesibile populaţiei care nu ştie decât limba oficială a statului. Sigur, era şi un motiv de neconstituţionalitate, deoarece conform legii fundamentale limba oficială e limba română. În aceste condiţii s-a obţinut următorul compromis. Pe de-o parte s-a scos din enumerare 'autorităţile publice' şi au rămas instituţii de învăţământ, culte, ONG-uri, alte entităţi decât autorităţile publice. În al doilea rând s-a prevăzut ca înscrisurile ca diplome, procese verbale să fie redactate atât în limba română, cât şi limba minorităţii respective, cu concesia finală ca să aibă valabilitate ca şi actele emise în limba română. Această formă a trecut cu un singur vot contra care n-a fost al UDMR", a declarat Sergiu Andon.


Acesta a menţionat şi dezbaterile din comisie pe marginea articolului privind redactarea actelor de stare civilă.


"Textul propus era că se pot întocmi în numele aşa cum se rosteşte în limba minorităţii respective şi cu obligarea de a se păstra ortografia din limba respectivă. Limba respectivă poate să folosească în exprimarea scrisă şi alt alfabet, spre exemplu cel chirilic. Şi aici a învins punctul de vedere, cu majoritate de voturi, ca să se facă transcrierea numelui la cererea celui care face declaraţia de stare civilă, sau altă precizare, dar folosindu-se alfabetul latin. Prin alfabet latin înţelegând şi accentele care se pun, spre exemplu, în limba maghiară, cumlautul şi altele", a adăugat Sergiu Andon.


Nu în ultimul rând, Sergiu Andon a precizat că în privinţa articolului din statutul minorităţilor referitor la prezidarea şedinţelor de Consiliu judeţean, s-a convenit în comisie ca o şedinţă să se poată ţine în limba unei minorităţi, dar cu asigurarea traducerii în limba română.