Opoziţia urmează să decidă viitoare forme de protest în Parlament, după ce au apărut divergenţe în legătură cu soluţia demisiei parlamentare, iniţiată deja de câţiva liberali.

Partidele din USL cer de mai multă vreme organizarea de alegeri anticipate, ca singură cale de depăşire a crizei sociale şi politice acutale.

Demisia sau nu din Parlament a reprezenanţilor opoziţiei rămâne în continuare un subiect neclarificat în interiorul USL.

Ioan Ghişe: Demisia parlamentarilor "are riscuri"

Deputatul PNL, Ioan Ghişe susţine că, demisia parlamentarilor opoziţiei nu duce la alegeri anticipate.

El a precizat, la Radio România Actualităţi, că dacă parlamentarii opoziţiei îşi dau demisia din Parlament, puterea va avea cvorumul necesar de lucru şi va putea trece prin Parlament, în lipsa opoziţiei, toate legile de care are nevoie, inclusiv modificarea Constituţiei.

"Dacă, de exemplu, noi, parlamentarii opoziţiei, plecăm doar noi din Parlament, în sensul demisiei date, 44 de procente din parlament dispare. Atunci puterea are două alternative: fie să organizeze sau să nu organizeze alegeri în colegiile noastre, dar cel mai simplu pentru ei, cei 56 PDL, UNPR, UDMR şi minorităţi, 56%, ei ar constitui cvorumul de lucru de 100%, caz care le-ar crea multe facilităţi în sensul că nu mai poţi să ataci tu, nefiind în parlament, pentru excepţii de neconstituţionalitate la legi pe care le-ar promova parlamentul rămas - cei 56% devin 100% - şi în plus faţă de aceasta în două săptămâni probabil ar şi modifica prin proiect de lege de revizuire a Constituţiei exact aşa cum doresc ei, respectiv preşedintele Băsescu. Deci există riscuri care trebuie avute în vedere înainte de a lua o decizie finală pe acest subiect", a spus Ghişe la Radio România Actualităţi.

PSD nu agreează ideea demisiei parlamentare

PSD nu a primit cu braţele deschise iniţiativa liberalilor, care, într-o şedinţă de la începutul săptămânii, au decis că o soluţie pentru declanşarea alegerilor anticipate ar fi demisia din Parlament.

Liderul PSD, Victor Ponta, spunea, joi, într-un interviu la Radio România Actualităţi, că reprezentanţii partidului nu-şi vor da demisia din Parlament, deoarce acest lucru nu ar duce la alegeri anticipate.

Dacă şi-ar da demisia doar cei din opoziţie, cvorumul ar rămâne în continuare, organizându-se alegeri doar pentru locurile opoziţiei. În schimb, dacă jumătate plus unu şi-ar da demisia, Parlamentul nu ar mai putea funcţiona, preciza liderul PSD.

De altfel, Victor Ponta vedea ca soluţie de declanşare a alegerilor anticipate demisia tuturor senatorilor şi deputaţilor de la putere şi din opoziţie şi susţinerea unui guvern de terhnocraţi.

Puterea refuză însă această variantă.

PNL face un pas înapoi

Iniţial, liberalii dădeau ca sigură demisia lor din Parlament.

În urma unei şedinţe a conducerii, preşedintele PNL, Crin Antonescu, spunea că propunerea pe care liberalii o au este retragerea dintr-un parlament pe care îl consideră legal dar profund ilegitim.

Mai mulţi parlamentari ai PNL au anunţat că îşi vor da demisia, aceştia depundând chiar documentele la preşedintele partidului.

Printre cei mai vehemenţi susţinători ai unui asemenea gest au fost Ludovic Orban, sau Adriana Săftoiu.

Partenerii din alianţa cu liberalii, conservatorii, şi-au arătat şi ei disponibiliatea de a demisiona din Parlament, dacă se va ajunge la o astfel de decizie.

Reticenţa social-democraţilor faţă de demisia din Parlament i-a făcut pe liberali să dea un pas înapoi, aceştia anunţănd că o decize finală va fi luată luni, după consultarea cu partenerii din USL.

Dacă nu se cade de acord asupra unei demisii a tuturor parlamentarilor USL, opoziţia are la îndemână şi alte instrumente pentru a protesta faţă de refuzul Guvernului, de a demisiona, de exemplu, prin declanşarea grevei parlamentare în tentativa de a bloca procesul legislativ.

Reprezentanţii opoziţiei sunt dispuşi să renunţe la indeminzaţia de parlamentar, dar şi la întreaga logistică pusă la dispoziţie de Legislativ.