Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a decis reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,25% pe an, de la 5,50%, începând cu data de 30 martie 2012.

Mugur Isărescu a explicat, joi, ce efecte va avea reducerea ratei dobânzii de politică monetară.

"Observăm o transmisie a semnalelor de la politica monetară în mod evident pe piaţa monetară şi pe piaţa titlurilor de stat şi o anumită întârziere în sistemul bancar. Credem că întârzierea va fi în mare parte recuperată şi că în perioada următoare o bună parte din deciziile noastre se for reflecta şi pe piaţa clientului la nivelul băncilor comerciale", a spus Mugur Isărescu.

Din păcate pentru România, a adăugat guvernatorul BNR, acest ciclu de reducere a dobânzii de politică monetară "s-a suprapus pe o perioadă extrem de tensionată în Europa, în general la nivel economic şi financiar şi în particular la nivelul băncilor comerciale, cu o scădere a intermedierii financiare anunţată de de foarte multe bănci mari, multe dintre ele având filiale şi în România, iar acest lucru a întârziat procesul de transmisie a semnalelor BNR de reducere a dobânzii".

"Există o dependenţă foarte mare de finanţare din resurse externe"

Isărescu a mai spus că în România există o situaţie duală - pe de o parte sistemul bancar românesc are un deficit de lichiditate pe total - în fiecare săptămână, la operaţiunile repo, se extrage o sumă de 4-5-6 miliarde lei lichiditate, iar pe de altă parte există surplus de lichidiatte concentrat la numai câteva bănci.

Acest lucru este reflectat cel puţin o jumătate din lună, în perioada de constituire a rezervelor minime obligatorii de către bănci.

"Acest lucru reflectă pe de o parte tensiunile din UE precum şi problemele pe care le au cel puţin parţial băncile mamă. Ele au cerut băncilor fiică din România, în special băncile cu capital grecesc şi austriac, o îmbunătăţire a raportului dintre depozite şi nivelul creditării, care în cazul unor bănci a ajuns la 1/3 sau chiar 1/4, ceea ce înseamnă o dependenţă foarte mare de finanţare din resurse externe", a spus guvernatorul BNR.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu a mai precizat că reîntregirea salariilor bugetarilor ar putea duce la refacerea graduală a cererii interne şi va avea un impact limitat dacă ţinta bugetară convenită cu FMI va fi respectată.

"Am înţeles din intervenţiile guvernului, din explicaţiile care s-au dat, că această recuperare bugetară, în consonanţă cu faptul că atunci când a fost acceptată de Curtea Constituţională s-a vorbit despre caracterul temporar, că această recuperare se face cu păstrarea obiectivelor, ţintelor bugetare convenite cu FMI. Dacă acest lucru se va întâmpla, atunci impactul este limitat", a spus Isărescu.