"Este evident că dacă vrem să gestionăm eficient fenomenul migraţiei trebuie să mergem la cauza acestui fenomen, adică în zonele de criză, de exemplu, dar nu singura, zona Siria şi trebuie să încercăm să intervenim acolo pentru a termina conflictul şi pentru a reinstaura pacea în zonă", a spus Klaus Iohannis.

Această parte a eforturilor de combatere a crizei migranţilor în statele membre va fi completată de consolidarea frontierelor externe ale Uniunii.

Controlul şi securitatea frontierelor externe ale UE reprezintă o prioritate comună a statelor membre, declara la finalul summitului preşedintele Consiliului European, Donald Tusk.

"În această noapte am ajuns toţi liderii europeni la concluzia că lucrurile nu mai pot continua ca până acum. Dacă nu vom schimba modul de acţiune actual riscăm ca spaţiul Schengen să devină o amintire", a spus Donald Tusk.

Reuniţi pentru a găsi soluţii în privinţă crize imigraţiei, liderii europeni au mai decis să aloce un miliard de euro pentru refugiaţii din zonele de conflict şi să ajute Turcia, Iordania şi Libanul să facă faţă afluxului de imigranţi.

Centrele de triere unde sosesc emigranţi în Europa vor deveni operaţionale începând de la sfârşitul lunii noiembrie.

Aproape 500.000 de refugiaţi au sosit în Europa de la începutul anului, situaţie care pune Uniunea în faţa celei mai mari provocări de până acum.

Şi chiar înaintea summitului de la Bruxelles, preşedintele francez, Francois Hollande, a avertizat că statele care vor refuza aplicarea cotelor de refugiaţi trebuie să-şi pună întrebări privind apartenenţa la comunitatea europeană.

Vicepremierul pentru probleme de securitate naţională, Gabriel Oprea, se va ocupa de coordonarea acţiunilor destinate preluării pe teritoriul României a refugiaţilor, a precizat ieri premierul Ponta.

Acesta a menţionat că toate structurile guvernamentale cu atribuţii în domeniu trebuie să se implice în gestionarea acestei situaţii.

"Vreau să dau un mesaj foarte clar că guvernul se va pregăti pentru a lua toate măsurile necesare. Asta înseamnă o atitudine europeană şi echilibrată, nu xenofobă şi şovină ca a vecinilor noştri", a declarat Victor Ponta.

Între timp se accentuează disputa dintre Croaţia şi Serbia din cauza refugiaţilor.

De la miezul nopţii, autorităţile de la Belgrad au interzis traficul de mărfuri croate ca răspuns la restricţiile similare impuse anterior de Zagreb.

Aşa că pe şoselele care leagă cele două ţări sunt acum cozi imense de camioane, iar relaţiile sârbo-croate au căzut la un nivel întâlnit doar în perioada preşedintelui naţionalist sârb Slobodan Milosevic.

Croaţia, unde au ajuns peste 35.000 de refugiaţi în doar şase zile, a vrut să facă presiuni pentru ca Serbia să îndrepte fluxul de migranţi şi către România şi Ungaria.