Premierul Victor Ponta a spus, joi, că negocierile privind realizarea proiectul Roşia Montană vor fi finalizate până la începutul sesiunii parlamentare, în septembrie, dar lucrările de investiţie vor începe doar dacă Legislativul va lua o decizie favorabilă în acest sens.

"Vrem să avansăm cu deblocarea acestui proiect, dar decizia va aparţine Parlamentului", a spus Ponta.

El a afirmat că Executivul a luat toate măsurile necesare, inclusiv cu privire la standardele de mediu, considerate nesatisfăcătoare în forma iniţială a proiectului.

"Nu pot să vorbesc în numele Parlamentului, pot să vorbesc în numele Guvernului: cred că 13 ani de când se tot plimbă prin diverse structuri guvernamentale sunt e de ajuns. Cred că decizia finală într-un proiect atât de controversat, cu avantaje şi dezavantaje, poate fi luată doar de Parlament. Sunt convins că aici toată lumea, inclusiv preşedintele, va considera că e bine să avem o lege, că nu furăm cu legea, ci dimpotrivă, sprijinim cu legea, dar repet: noi am luat toate măsurile, în primul rând cele referitoare la standardele de mediu, după aceea cele referitoare la nivelul redevenţelor şi la participarea statului român, pe care le consideram - toate trei - nesatisfăcătoare în forma iniţială a proiectului. Dacă acum sunt şi s-a ajuns prin negociere la standarde satisfăcătoare, trimitem spre Parlament şi Parlamentul decide", a afirmat premierul.

Investiţia Roşia Montană, blocată din cauza disputelor privind protecţia mediului

Investiţia Roşia Montană, blocată de mai mulţi ani din cauza disputelor privind protecţia mediului, figurează în Planul naţional de investiţii şi locuri de muncă lansat, joi, de Guvern şi este prezentată ca proiect de "exploatare cu noi standarde de mediu" de unde statul să primească 78% din profit.

Pentru această investiţie, Guvernul notează că are în vedere şi protejarea patrimoniului şi creşterea beneficiului statului român la 78% din ceea ce generează proiectul.

Printre alte investiţii menţionate din aceeaşi categorie mai sunt termocentrala Rovinari, cu un nou grup energetic de 500 MW, unde China Huadian Engineering ar urma să asigure o investiţie de circa un miliard dolari, un proiect de 150 milioane euro pentru o centrală de gaz la Fântânele Mureş, asigurat de firma Marubeni în parteneriat cu ELCEN.

În urmă cu un an, premierul Ponta declara că decizia care va fi luată de Guvern în proiectul Roşia Montană presupune îndeplinirea în prealabil a trei condiţii, respectiv existenţa unor garanţii privind protecţia mediului, realizarea unei renegocieri privind participaţia statului român şi decuplarea totală a proiectului de lobby-ul şi interesul politic.

Tot atunci, Ponta l-a acuzat pe preşedintele Traian Băsescu de faptul că, deşi ocupă prima poziţie a ţării, face lobby în favoarea unei companii private în proiectul Roşia Montană şi a arătat că un proiect de asemenea anvergură nu trebuie realizat prin lobby politic.

Ulterior, premierul Ponta a declarat că Guvernul vrea să amâne până după alegerile parlamentare deciziile privind gazele de şist şi proiectul Roşia Montană.

Ministrul Mediului, Rovana Plumb, a declarat în primăvară că proiectul de la Roşia Montană este în evaluare la ministerele cu atribuţii în acest domeniu, decizia urmând să fie luată de Guvern.

La finele lunii aprilie, Guvernul a decis înfiinţarea unei noi companii care se va ocupa exclusiv de proiectul Roşia Montană şi care va funcţiona doar în subordinea ministrului delegat pentru Proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine.

Noua companie va rezulta din reorganizarea, prin divizare parţială, a Companiei Naţionale a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest Deva, care deţine în prezent 19,3% din acţiuni la societatea Roşia Montană Gold Corporation.

Societatea Roşia Montană Gold Corporation este controlată de compania canadiană Gabriel Resources, cu 80,46% din capitalul social, în spatele companiei fiind nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz şi Thomas Kaplan.

Compania deţine la Roşia Montană (judeţul Alba), prin concesionare în vederea exploatării, cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.