Curtea Constituţională a răsturnat planurile guvernului care îsi dorea cât mai repede o lege nouă a educaţiei, iar pentru aceasta şi-a asumat răspunderea în parlament.


Decizia Curţii lasă şi moţiunea de cenzură a opoziţiei fără obiect deoarece motivul iniţierii acesteia, asumarea Legii educaţiei de către guvern, a fost declarată neconstituţională.


Curtea a analizat o sesizare a preşedintelui Senatului, Mircea Geoană şi a constatat că, aşa cum reclama acesta există într-adevăr un conflict juridic de natură constituţională între parlament şi guvern ca urmare a retragerii Legii educaţiei din Senat şi angajării răspunderii în parlament pentru adoptarea ei.


Guvernul spune că fiind o situaţie fără precedent, va trebui să se consulte cu parlamentul în privinţa procedurii care se impune în ce priveşte Legea educaţiei naţionale, iar opoziţia, dincolo de satisfacţia faţă de decizia Curţii, cere fie demiterea ministrului educaţiei, Daniel Funeriu, pentru că prin procedura de asumare, acesta "a întârziat nepermis" procesul legislativ, fie critică întregul guvern, în frunte cu premierul, pentru că nu cunoaşte Constituţia.


Guvernul a luat act de decizia Curţii Constituţionale şi aşteaptă motivarea hotărârii.


Situaţia este însă fără precedent, se arată într-un comunicat emis de Executiv, pentru că o decizie a Curţii intervine pentru prima oară în timpul derulării procedurii de angajare a răspunderii.


De aceea, executivul intenţionează să se consulte cu parlamentarii în privinţa procedurii care se impune în acest moment.

Puterea nu contestă decizia Curţii


Democrat-liberalii susţin că nu contestă deciziile Curţii, indiferent dacă acestea le convin sau nu.

Vicepreşedintele PD-L, Cezar Preda, consideră că o asemenea hotărâre nu poate împiedica însă executivul să ducă mai departe proiectul de guvernare asumat în coaliţie.


"Maturitatea înţelegerii între cele trei partide plus minorităţi asupra unui program greu de guvernare, un program de austeritate al României, trebuie să continue şi nu este nicio barieră această decizie a Curţii Constituţionale", a spus Cezar Preda.



O voce distinctă în PD-L o are Mihail Hărdău, preşedintele Comisiei de învăţământ din Senat.


El s-a opus de la bun început angajării răspunderii guvernului şi acum susţine continuarea dezbaterilor în parlament.


Reprezentanţii UNPR acceptă şi ei decizia Curţii. Deputatul Eugen Nicolicea spune că angajarea nu motiva caracterul de urgenţă, dat fiind faptul că legea ar fi urmat să între în vigoare anul viitor.



"Problema este diferenţa între cele două proiecte, proiectul care era pe angajarea răspunderii este diferit de ceea ce scoate Senatul, având în vedere că proiectul acesta cuprinde varianta practic care trecuse de Camera Deputaţilor, dar la care Senatul a făcut mai multe modificări. Deci, toată bătălia se poartă pe modificările introduse de Senat", a spus Nicolicea.


"Decizia Curţii este firească", spune opoziţia


Liderii partidelor de opoziţie spun că decizia Curţii Constituţionale este una firească, având în vedere că judecătorii au luat o hotărâre similară anul trecut. Preşedintele PNL, Crin Antonescu.


"PNL salută decizia Curţii Constituţionale ca pe o decizie justă, o decizie consecventă cu decizii anterioare ale Curţii şi o decizie care înseamnă un pas important către revenirea la normalitate, în sensul separaţiei puterilor în stat. Ca urmare imediată a deciziei Curţii, angajarea răspunderii devine nulă şi ca atare moţiunea de cenzură, care era legată automat de angajarea răspunderii nu mai are obiect", susţine Crin Antonescu.


Şi social-democraţii se aşteptau la hotărârea de Curţii.


Preşedintele PSD, Victor Ponta, reaminteşte că proiectul de lege aflat în dezbaterea Senatului are şanse să fie finalizat foarte repede.



"Trebuie să vedem dacă guvernul Boc respectă decizia Curţii Constituţionale. Dacă nu vrea să o respecte deja ne aflăm în afara regulilor unui stat de drept şi nu ştiu care este exact reacţia pe care trebuie să o avem faţă de un guvern care, iată, a nu ştiu câta oară nu respectă Constituţia României", a spus Ponta.


UDMR, formaţiune pentru care adoptarea rapidă a Legii educaţiei era o prioritate, va adopta o poziţie oficială după întrunirea Consiliului Permanent Naţional. Preşedintele Uniunii, Markó Béla, consideră că nu au existat motive temeinice de neconstituţionalitate în acest caz