Curtea Constituţională apreciază în motivarea deciziei sale prin care a fost declarată neconstituţională Legea comasării alegerilor locale cu cele parlamentare - că actul normativ contestat de opoziţie ar fi restrâns exercitarea dreptului la vot al cetăţenilor.

Citeşte aici motivarea Curţii Constituţionale

Judecătorii sunt de părere că, prin complexitatea operaţiunilor de vot, se poate ajunge la excluderea de la vot a alegătorilor care, independent de voinţa lor, nu vor reuşi să voteze în perioada de timp afectată exercitării votului până la închiderea urnelor şi recomandă ca procedura de vot să rămână cât mai simplă.

Pe de altă parte, Curtea constată că organizarea la aceeaşi dată a alegerilor locale şi parlamentare poate determina încălcarea dreptului de a fi ales, prevăzut de articolul 37 din Constituţie.

"Aceasta întrucât există situaţii în care un candidat care nu a câştigat un mandat de ales local să-şi exprime dorinţa dea participa la alegerile naţionale pentru un mandat de parlamentar, lucru perfect posibil, dar numai în cazul unor alegeri care să desfăşoară la date diferite”, se mai subliniază în textul documentului CCR.

Instanţa mai constată că prelungirea mandatelor aleşilor locali poate fi făcută numai în situaţii excepţionale, precum: stare de mobilizare, de război, de asediu.

În legătură cu argumentul Guvernului potrivit căruia comasarea ar duce la economisirea fondurilor publice destinate organizării alegerilor, Curtea recunoaşte "necesitatea măsurilor de reducere a cheltuielilor într-un context de criză economică", dar consideră că acestea “nu se pot constitui în argumente care să susţină, în orice condiţii, restrângeri ale exerciţiului unor drepturi sau libertăţi sau care să susţină măsuri de natură a afecta principii fundamentale ale statului de drept”.

Referindu-se la legea comasării, Curtea constată în acest caz încălcarea principiilor periodicităţii alegerilor şi cel al neretroactivităţii legilor.

În motivarea CCR se resping totodată, precedentele invocate de Guvern, alegerile comasate din 1992 şi 2004, pe motiv că la acea dată "nu subzistau regulile instituite ulterior de legislaţia în materie".