Actualul procuror general interimar şi fost procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Daniel Morar, a prezentat, miercuri, bilanţul celor şase ani în care a condus instituţia.

"Am să vă prezint rezultatele pe perioada 2005-2007. Cea mai exactă definiţie a anului 2005 este dată de un raport de evaluare realizat de un magistrat belgian care spune că procurorii aveau o reţinere în instrumentarea dosarelor de corupţie. Această situaţie nu mai putea continua. Astfel că am revocat o parte din procurorii cu o activitate necorespunzătoare", a spus Daniel Morar.

Fostul şef al Direcţiei Naţionale Anticopţie a declarat că în perioada 2006-2012 instanţele au condamnat definitiv 90 la sută din persoanele deferite justiţiei de procurorii DNA, dovedindu-se astfel calitatea actelor de urmărire şi validitatea probatoriilor anchetatorilor.

În perioada august 2005 - 1 octombrie 2012, aproximativ 1.500 de persoane au fost condamnate definitiv pentru fapte de corupţie, de asociere, asimilate sau în legătură cu faptele de corupţie.

Daniel Morar a subliniat că numărul de condamnări definitive a crescut evident în ultima perioadă deoarece dosarele au ajuns la maturitate şi este cunoscut că ciclul de justiţie din România durează în medie 3-4 ani.

Morar: Au fost condamnaţi 11 demnitari printre care şi un fost premier

Fostul şef al DNA a ţinut să precizeze că jumătate din persoanele condamnate în timpul mandatului său deţineau funcţii importante în statul român.

"În această perioadă au fost condamnaţi 11 demnitari, printre care şi un fost premier. Au fost condamnaţi, 24 de magistraţi, 50 de directori de companii de stat, dar şi alte 60 de persoane cu funcţii de conducere în instituţii publice", a mai spus fostul procuror-şef al DNA.

Printre cei enumeraţi, Daniel Morar a amintit că există un senator, trei deputaţi şi doi foşti miniştri care încă aşteaptă sentinţele definitive.

El a dat, de asemenea, exemple de condamnări pe domenii de activitate, respectiv 15 condamnaţi în domeniul achiziţiilor publice, 11 condamnaţi pentru privatizări sau subevaluări, 4 condamnaţi pentru restituiri sau retrocedări şi 7 condamnaţi în educaţie.

DNA este singura instituţie care investighează fraude privind fonduri europene şi in acest domeniu au fost trimise în judecată 400 de persoane, iar prejudiciul din aceste dosare a fost de 36 de milioane de euro.