Comisarul european pentru agricultură a afirmat că şi în următorii doi, trei ani preţurile o să rămână ridicate la cereale, un lucru bun pentru producătorii de cereale şi mai puţin bun pentru crescătorii de animale, cărora le cresc costurile de producţie.

" Una peste alta, este rentabil să cultivi cereale, în măsură în care, pe urmă, sigur, eşti suficient de bine organizat ca să poţi să vinzi la preţul pieţei şi să profiţi de preţurile astea ridicate", a susţinut comisarul Cioloş.

El a mai spus că, important este nu numai să se cultive, ci şi ca producătorii să se poată organiza mai bine pentru a putea vinde.


"De multe ori problema nu e atât să produci, cât să vinzi la preţul bun al pieţei", a precizat comisarul european pentru agricultură.


El a adăugat că în România există o suprafaţă importantă de terenuri necultivate, ceea ce constituie şi o excepţie în cadrul UE.


În opinia sa, această situaţie este determinată şi de situaţia distribuirii terenurilor, a titlurilor de proprietate.


"Insist pe formele de organizare pentru că, atunci când eşti organizat, piaţa cere suficient de mult ca să poţi să vinzi", a mai spus Dacian Cioloş.


El a precizat că Uniunea Europeană sau Comisia Europeană nu acţionează pe termen scurt, în privinţa politicii agricole.


"Noi pregătim acum, de exemplu, legislaţia pentru politica agricolă comună care se va aplica din 2013 - 2014 încolo. Statele membre ale Uniunii Europene au mijloacele necesare pentru a folosi banii europeni de pe o campanie pe alta, pe baza legislaţiei existente. Deci, aş spune că cel mai bine poate să răspundă la problematica specifică dintr-o ţară sau alta a campaniei de primăvară sau de toamnă: guvernul, statul membru respectiv, inclusiv folosind fondurile europene pentru plăţile directe ", a explicat comisarul.

România ar putea utiliza mai bine banii europeni

Întrebat unde se situează România din punctul de vedere al absorbţiei fondurilor europene pentru sectorul agricol, Dacian Cioloş, a afirmat că România nu stă nici cel mai bine din Uniunea Europeană, dar nu stă nici cel mai rău.


"În România, aş putea spune că agricultura stă mai bine decât fondurile pe dezvoltare regională. Încă, nu sunt foarte îngrijorat. Ar trebui accelerate plăţile... Pentru că sunt foarte multe proiecte contractate în România, pe dezvoltare rurală, plăţile merg mai greoi, din diferite motive, însă, deocamdată, lucrurile nu merg foarte prost, din punctul ăsta de vedere. Important este şi ca banii respectivi să fie utilizaţi în mod eficient, pentru că ştiţi, una e absorbţia cantitativă şi alta e ce se face pe teren, după cheltuirea banilor respectivi", a arătat Dacian Cioloş.


Referindu-se la atitudinea Uniunii Europene faţă de "mica gospodărie" sau zonele în care se produc alimente ecologic, Dacian Cioloş a spus că obiectivul pe care îl urmăreşte după 2013, este introducerea în politica agricolă comună a unor instrumente specifice pentru fermele mici


"Atât in privinţa plăţilor directe pe fermă, să fie un sistem de paltă directă pentru fermele mici care să fie mult simplificat faţă de sistemul normal, pe de-o parte, şi pe de altă parte, să fie instrumente de finanţare inclusiv a unor proiecte de dimensiuni mai mici, de câteva mii de euro, pentru modernizarea fermei, pentru a putea face prodcusul care să corespundă normelor", a explicat comisarul european.

Poltica agricolă nu se face în funcţie de schimbarea guvernelor

Dacian Cioloş a pledat pentru o abordare în agricultură pe termen lung.


"Dacă politica agricolă în România o să se schimbe de fiecare dată când se schimbă ministrul agriculturii sau chiar şi în cursul unui mandat, mandatul unui ministru să se schimbe de la o campanie electorală la alta sau să avem o abordare după alegeri şi să avem o altă abordare imediat înainte de alegeri, e foarte greu să construieşti pe termen lung în agricultură", a declarat comisarul.

În opinia sa, un element esenţial în transformarea agriculturii româneşti îl constituie utilizarea banilor europeni.

Criza alimentară nu ar trebui să sperie, a mai spus comisarul european, ci să încurajeze investiţiile în agricultură.


"Deci se cere producţie pe piaţa europeană, pe piaţa mondială şi România are condiţiile. Sigur, poate să apară o secetă, pot să apară inundaţii. Pentru asta trebuie gândite nişte mecanisme pentru a sprijini agricultorii în astfel de situaţii de catastrofă naturală, dar dincolo de asta, trebuie să existe câteva elemente de bază pentru ca piaţa să se poată organiza", a explicat Dacian Ciloş.


El a precizat că, încă mai sunt câteva miliarde de euro, pe care România trebuie să le folosească până la sfârşitul anului 2013 din fonduri europene, însă aceştia trebuie utilizaţi bine, mai ales că există şi oportunitate pe piaţă.