Japonia a fost lovită, vineri dimineaţă, de cel mai mare cutremur din ultimii 140 de ani


Seismul, urmat de o alertă de tsunami, s-a resimţit şi în capitala niponă, Tokyo, unde au fost evacuate mai multe clădiri, mai ales din zona portuară în care s-au produs şi incendii.


Autorităţile japoneze anticipează valuri de tip tsunami de câţiva metri înălţime.



Conform estimărilor, acestea vor lovi şi coastele vestice ale Americii.



Specialiştii consideră că valurile tsunami sunt extrem de periculoase, atât din cauza volumului uriaş de apă transportat cât şi din cauza vitezei de propagare, care, poate ajunge la câteva sute de kilometrii pe oră.



"Pericolul este foarte mare, deoarece cutremurele de peste 6,5 produse mai ales în oceane, duc la apariţia valurilor seismice. Acesta fiind un cutremur foarte puternic, cu certitudine o să producă aceste valuri şi din moment ce s-a dat alarmă la tsunami este clar că sistemele de avertizare deja au detectat producerea fenomenului în Oceanul Pacific. Nu poţi să spui cu certitudine care este dimensiunea unor valuri de acest fel, dar valurile acestea pot avea nişte viteze extrem de mari, de sute de kilometri pe oră" a declarat pentru Radio România, Gheorghe Oaie, directorul ştiinţific al Institutuluide Geologie şi Ecologie Marină.


Gheorghe Oaie a mai declarat că Europa nu va fi afectată de cutremurul din largul coastelor Japoniei.



MAE acordă asistenţă românilor care ar putea avea nevoie de sprijin consular



Ministerul Afacerilor Externe anunţă că Ambasada României la Tokyo este în permanentă legătură cu autorităţile locale nipone.

"Până în acest moment, autorităţile nipone nu au semnalat misiunii diplomatice prezenţa unor cetăţeni români printre victimle cutremurului. Precizăm că liniile de comunicaţie şi internet nu sunt funcţionale în zona de nord a Japoniei, situaţie ce pune în dificultate confirmarea existenţei cetăţenilor români în zona afectată. Până în prezent, la Ambasada României la Tokyo nu au fost înregistrate solicitări de asistenţă consulară din partea cetăţenilor români", a declarat pentru Radio România, Doris Mircea, purtător de cuvânt al MAE.



Cetăţenii români sau familiile acestora pot contacta Ambasada României la numărul de telefon 0081.334.79.0311, cât şi Departamentul Consular, la numărul de telefon 0040.021.319.21.37 sau la adresa de e-mail: drco@mae.ro



Scurtă istorie a celor mai mari cutremure din ultimii o sută de ani



În 1960, Chile, a fost lovit de un cutremur cu magnitudinea de 9,5 grade, soldat cu 5.700 de morţi.

Alaska a fost victima unui cutremur de 9,2 grade, în 1964, în apropierea strâmtorii Prince William, urmat de un tsunami.



În 2004, pe 26 septembrie, în Asia, un seism cu magnitudinea de 9,1 grade, în dreptul insulei Sumatra, a provocat un tsunami care a devastat ţările vecine şi s-a soldat cu 270.000 de morţi şi dispăruţi.




În 1952, în peninsula Kamceatka din U.R.S.S. s-a produs un cutremur de 9 grade, care a declanşat un tsunami resimţit până în Chile şi Peru şi care au făcut peste 2.300 de victime.



În 1906, în Ecuador, un seism de 8,8 grade, cu epicentrul în largul coastelor Columbiei şi Ecuadorului, a provocat un tsunami care s-a soldat cu circa o mie de morţi.



În 2010, în Chile, un cutremur cu magnitudinea 8,8 urmat de tsunami au afectat partea central-sudică a ţării au provocat moartea a 523 de oameni.



Alaska a fost lovită , din nou, în 1965, de un cutremur de 8,7, urmat de tsunami, carea a afectat insulele Aleutine.



În 2005, Indonezia a fost zguduită de un seism de 8,6, cu epicentrul în dreptul insulei Sumatra (insula Nias).



Au murit 900 de persoane şi 6.000 au fost rănite.



În 1957, în Alaska, un cutremur de 8,6 grade a lovit insulele Andreanov şi a provocat un tsunami.



Chiar dacă a avut magnitudinea de 7 grade, cutremurul din Haiti, din 2010, s-a soldat cu un număr între 250.000 şi 300.000 de morţi, peste 300.000 de răniţi şi mai mult de un milion de persoane evacuate, potrivit unui bilanţ al ONU.

Valul tsunami (din limba japoneză: val de port) se propagă diferit faţă de valul obişnuit



Un tsunami, sau val mareic, reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor erupţii subacvatice sau/şi a unor cutremure submarine sau de coastă foarte puternice (7-9 grade pe scara Richter).



Tsunami poate atinge viteze de câteva sute de kilometri pe oră



În larg, la ape adânci, valul mareic prezintă viteze foarte mari, de la 300 la 700 m/s, şi se propagă în toată masa apei (pe toata adâncimea oceanului), nu doar la suprafaţă, ca valul obişnuit, creat de vânt.



Înălţimea lui variază de la câteva zeci de centimetri până la câţiva metri.



El se înalţă spre coastă, căpătând aspectul unui mal teşit, măturând în continuare fundul oceanului, pentru ca la mal să se manifeste ca un zid de apă care năvăleşte pe uscat.



Un tsunami poate provoca pe ţărm în câteva minute victime umane numeroase şi pagube materiale majore.



La apariţia unui tsunami, pe coastă există unele semne: la început, apa oceanului se retrage ca din senin.

Apoi, la orizont apare un mic "zid de apă" sau "vălurele" dispuse unele peste altele, ce se reped spre uscat.



Cutremurele şi valurile provocate de acestea sunt printre cele mai mari catarstrofe nature, care provoacă sute de mii de victime.