Judecătorii Curţii au convenit să acorde un nou termen în data de 3 noiembrie, când vor fi citate părţile implicate în conflict.

Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a depus la Curtea Constituţională, sesizarea referitoare la Legea educaţiei, reclamând un conflict juridic de natură constituţională cu Guvernul.

Geoană afirma că acest conflict a fost iniţiat în momentul în care Guvernul a decis să retragă din Senat proiectul Legii educaţiei şi să îşi angajeze răspunderea în Parlament pentru adoptarea acesteia.

"Guvernul Boc a făcut un lucru similar în 2009 şi după un an de zile încearcă acelaşi lucru. Nu este normal ca Guvernul să persiste în aceeaşi greşeală şi dorim să îl îndreptăm, dacă nu îl îndreptăm de tot la moţiunea de cenzură", a afirmat preşedintele Senatului.

Potrivit lui Mircea Geoană, decizia Guvernului de a retrage Legea educaţiei din procesul legislativ din Senat este "un gest arbitrar" care echivalează cu desfiinţarea rolului de legiferare al Parlamentului.

Legea a fost declarată neconstituţională de Curtea Constituţională

Executivul îşi va asuma răspunderea pe Legea Educaţiei, joi, 28 octombrie - la o zi după votarea moţiunii de cenzură şi după mitingul de amploare din Bucureşti.

În 18 noiembrie 2009, Curtea Constituţională a declarat neconstituţional proiectul legislativ asumat de Guvern în 15 septembrie 2008.

În motivarea deciziei, Curtea Constituţională a arătat că angajarea răspunderii Executivului asupra unui proiect de lege nu poate fi făcută oricând, oricum şi în orice condiţii, deoarece această modalitate de legiferare reprezintă, într-o ordine firească a mecanismelor statului de drept, o excepţie.

De asemenea, judecătorii constituţionali arătau atunci că dreptul Guvernului de a stabili conţinutul şi structura unui proiect de lege nu este absolut, ci trebuie să se supună unor condiţii impuse ori desprinse din realitate pentru programul său de guvernare, ignorarea echivalând cu subminarea raporturilor între puteri.

Curtea Constituţională admitea, astfel, o sesizare a parlamentarilor liberali care au reclamat mai multe prevederi ca fiind neconforme cu legea fundamentală, printre care şi aceea legată de faptul că profesorii care deţin funcţia de director sau director adjunct sunt incompatibili cu calitatea de membru al unui partid politic.

Ulterior, în primavara anului 2010, Guvernul a înaintat Parlamentului un nou proiect al Legii educaţiei.