În urma demisiei lui Dominique Strauss-Kahn, una dintre întrebările legate de viitorul succesor la funcția de director al FMI se referă la ţara de origine a acestuia.


Fostul preşedinte, Dominique Strauss-Kahn, se află în închisoare, în SUA, acuzat de agresiune sexuală, şi a transmis board-ului FMI că demisia sa are efect imediat.


Dominique Strauss-Khan spune, în scrisoarea sa de demisie, publicată pe site-ul Fondului, că renunţă la funcţie pentru a proteja instituţia şi pentru a-şi dedica toată energia încercării de a-şi dovedi nevinovăţia.


Economistul Daniel Dăianu spune că implicaţiile demisiei lui Dominique Strauss-Khan nu trebuie exagerate atât timp cât FMI funcţionează după o rutină administrativă, iar deciziile echipei de management exprimă poziţiile staff-ului.


”Și echipa de management are un rol şi există şi o dinamică a influenţelor politice, dar eu cred că nu trebuie să se exagereze în sensul unor fracturi în luarea deciziilor şi discontinuităţi. Acum, este drept că intervine o întrebare legitimă, şi anume totuşi dacă un alt european va accede la această poziţie - potrivit unor aranjamente tradiţionale, şi anume că la Banca Mondială funcţia de preşedinte este deţinută de un american, în timp ce FMI este organizaţia unde poziţia de director general este deţinută de un european”, a declarat Daniel Dăianu pentru RRA.


Fondul a avut până acum numai directori europeni, însă această tradiţie este contestată de puterile din afara Europei.


Angela Merkel: Şeful FMI trebuie să fie un european, care să ducă la bun sfârşit mandatul lui Strauss-Kahn


Cancelarul german Angela Merkel a subliniat, joi, că doreşte ca următorul director general al Fondului Monetar Internaţional să fie un european, demisia lui Dominique Strauss-Kahn înainte de încheierea mandatului său fiind un argument în favoarea acestei poziţii.


"Sunt de părere că ar trebui să propunem un candidat european. Desigur, în prezent au loc discuţii despre asta, nu voi da vreun nume, dar vom discuta chestiunea în interiorul Uniunii Europene. Este desigur de mare importanţă să găsim o soluţie rapidă", a arătat Angela Merkel.


Unul dintre posibilii candidaţi este francez şi are o funcţie ocupată, în trecut, şi de Dominique Strauss-Khan, actualul ministru al economiei şi finanţelor, Christine Lagarde.


Până acum, însă, Franţa a dat 4 din cei 10 şefi ai Fondului, iar ministrul transporturilor din Franţa, Thierry Mariani, spunea, joi, pentru un post de radio, că numirea sa va fi foarte dificilă, având în vedere că nu doar Franţa îşi doreşte şefia FMI.


Un alt nume vehiculat este cel al lui Axel Weber, fost preşedinte al Băncii Centrale a Germaniei, care a refuzat recent să intre în cursa pentru şefia Băncii Centrale Europene.


De cealaltă parte a baricadei, ţările emergente i-ar putea propune pe Kemal Dervis, fost ministru al economei în Turcia, creditat cu salvarea ţării de la marginea prăpastiei în 2001 printr-un acord cu FMI, Agustin Carstens, actual guvernator al băncii centrale a Mexicului şi fost director general adjunct al FMI în perioada 2003-2006, sau pe Arminio Fraga, considerat unul dintre cei mai de succes preşedinţi ai băncii centrale a Braziliei.


Un alt potenţial candidat ar fi canadianul Mark Carney, şeful Băncii Canadei, al cărui nume a circulat în ultimele zile în presa locală.


Daniel Dăianu spune că Uniunea Europeană are interese majore în a numi un director european, dar şi ţările emergente au argumente în favoarea lor.


”S-ar echilibra, într-o anumită măsură, distribuţia acestor poziţii în angrenajul instituţiilor financiare internaţional. În al doilea rând, în ce măsură ar afecta relaţiile cu Europa - aceasta este de discutat. Eu cred că un candidat care ar câştiga această competiţie din partea economiilor emergente ar avea poate o mai bună înţelegere a problematicii gestionării crizei în zona euro, în condiţiile în care programele de austeritate sunt teribile în unele dintre aceste ţări”, susține Daniel Dăianu.



Casa de pariuri William Hill, citată de "The Economist", îl cota cu cele mai mari şanse, miercuri, înainte de anunţul demisiei, pe Kemal Derviş, fost ministru de finanţe al Turciei, cu o carieră de peste 20 de ani în cadrul Băncii Mondiale.


Mandatul lui Strauss-Kahn s-a încheiat cu 17 luni înainte de termen odată cu demisia acestuia, anunţată joi de instituţie.