Cupru Min va fi, probabil, pe lista de preocupări a Ministerului Mediului, întrucât societatea are autorizaţie de mediu expirată de la sfârşitul anului trecut.

Acest fapt nu reprezintă însă o problemă majoră, potrivit autorităţilor, întrucât nu vorbim despre o suspendare a autorizaţiei care vine în urma unor încălcări ale legislaţiei de mediu, ci despre o procedură formală de reautorizare, iar Cupru Min a depus deja documentele în acest sens.

O sarcină mai laborioasă va urma însă, după privatizarea Cupru Min prin urmărirea investiţiilor de mediu care trebuie făcute de viitorul cumpărător al licenţei de exploatare.

Intenţiile statului sunt clare şi au fost arătate la momentul semnării contractului de privatizare, de către compania canadiană Roman Copper.

Privatizarea a eşuat din cauza faptului că nu s-au primit garanţii financiare suficiente pentru realizarea lor, din partea companiei.

Gazele de şist şi efectele asupra mediului

Recent, Guvernul a aprobat trei acorduri petroliere de concesiune explorare-dezvoltare-exploatare, în trei perimetre din Dobrogea şi una, în zona Bârlad, Companiei americane Chevron.

De atunci, au apărut vii polemici, în societatea civilă, din cauza metodei care ar urma să fie folosită pentru extragerea gazelor de şist, cea a fracturării hidraulice, considerată a avea efecte nocive asupra mediului.

Încheierea acordurilor nu reprezintă un cec în alb şi nu dau undă verde explorării şi exploatării resurselor, declara fostul ministru al mediului, Laszlo Borbely.

Ambele etape presupun obţinerea, în prealabil, a avizelor care să certifice respectarea condiţiilor de mediu.

Doar prima fază, cea a prospecţiunilor, este scutită de acest demers.

Ultima, însă, cea a exploatării, presupune parcurgerea unor etape, care pot dura şi până la doi ani, a declarat, recent, Sulfina Barbu, fost ministru al mediului şi actual membru al Comisiei pentru Administraţie Publică şi Amenajarea Teritoriului, din Camera Deputaţilor.

În tot acest timp, Chevron trebuie să facă studii laborioase, măsurători şi determinări, în sol, care se pot dovedi inultile, fără o dezbatere publică.

Din câte se pare, legislaţia din domeniu este completă şi nu este necesară vreo modificare a ei sau elaborarea uneia speciale, pentru sectorul gazelor de şist, declara Sulfina Barbu.

Roşia Montană, proiect tergiversat de 15 ani

Cazul Roşia Montană se tergiversează, din 1997.

Fostul ministru al mediului, Laszlo Borbely, declara, la sfârşitul lunii trecute, că demararea proiectului stă într-o hotărâre de guvern, necesară pentru devierea râului Corna, care ar trebui iniţiată de Ministerul Economiei, şi nu de cel al Mediului.

Europarlamentarul PDL, Monica Macovei, declara, la televiziune, că avizul tehnic de mediu, privind exploatarea de la Roşia Montană, nu poate fi dat în acest moment, întrucât licenţa de exploatare a expirat.

Totodată, pe data de 5 aprilie, Curtea de Apel Alba a făcut public verdictul, prin care anulează planurile de urbanism aferente minei de aur, în urma unei acţiuni judecătoreşti promovate de Asociaţia Alburnus Maior, oponentul cel mai puternic al proiectului.

Noul ministru al mediului, Attila Korodi, a declarat la preluarea mandatului că vor exista poziţii foarte pragmatice şi clare, pe acest subiect, în perioada imediat următoare, dar şi pe cele menţionate anterior.

La depunerea jurâmântului, ministrul Korodi a fost atenţionat de preşedintele Traian Băsescu, care a insistat pentru o poziţie clară a Ministerului Mediului şi a Guvernului, în situaţiile generate de interesul unor companii internaţionale, de a exploata cupru, la Roşia Poieni, gaze de şist, în zonele de Est ale ţării şi aur, la Roşia Montană.